Stefan Agopian şi Antoaneta Ralian, printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-agopian-si-antoaneta-ralian-printre-castigatorii-premiilor-uniunii-scriitorilor-pe-anul-2013/

Adriana Babeţi, Ştefan Agopian, Antoaneta Ralian, Eugen Suciu şi Ştefan Baghiu se numără printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013.

Un articol de Petre Ivan|10 iunie 2014

Festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 a avut loc, luni seară, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Naţionale a României din Capitală.

Câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013 au fost stabiliţi de juriul alcătuit din Livius Ciocârlie, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Mircea Mihăieş (preşedinte) şi Nicolae Oprea.

Astfel, la categoria „cartea de poezie”, câştigător a fost Eugen Suciu, cu volumul „Ţeasta” (Tracus Arte). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Rezervaţia de îngeri”, de Emil Brumaru (Humanitas), „Costumul negru”, de Adrian Popescu (Cartea Românească), „Vino cu mine, ştiu exact unde mergem”, de Dan Sociu (Tracus Arte), şi „Poeme în balans”, de Cassian Maria Spiridon (Charmides).

În ceea ce priveşte câştigătorul la categoria „cartea de proză”, acesta a fost Gheorghe Schwartz, cu volumul „Cei O Sută. Agnus Dei” (Curtea Veche). Printre volumele nominalizate s-au numărat şi „Negru şi roşu”, de Ioan T. Morar (Polirom), „Boala şi visul”, de Dan Stanca (Tracus Arte), „Ca la vecinul bine temperat”, de Florin Toma (Brumar), şi „Jocul celor o sută de frunze”, de Varujan Vosganian (Polirom), notează Mediafax.

„Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu?”, de Daniel Bănulescu (Charmides), a câştigat premiul la categoria „cartea de teatru”, unde a mai fost nominalizat şi volumul „Golem”, de Alexandru Hausvater (Tracus Arte).

De asemenea, la secţiunea „cartea de eseu, critică şi istorie literară”, câştigător a fost ales volumul „Amazoanele”, de Adriana Babeţi (Polirom).

Printre volumele nominalizate s-au numărat „Poarta neagră”, de Mircea Anghelescu (Cartea Românescă), „E. Lovinescu şi modelele româneşti şi europene ale criticii literare interbelice”, de Antonio Patraş (Muzeul Naţional al Literaturii Române), „Oglinda şi drumul”, de Irina Petraş (Cartea Românească), şi „Bucureştiul lui Mircea Eliade”, de Andreea Răsuceanu (Humanitas).

Premii pentru debut

La categoria „cartea de debut” au fost alese două volume câştigătoare: „Spre Sud, la Lăceni”, de Ştefan Baghiu (Cartea Românească), şi „Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş”, de George Neagoe (Cartea Românească). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „3 ml de Konfidor”, de Ion Buzu (Casa de Pariuri Literare), „Fratele mut. La Nord apa e curată”, de Vlad A. Gheorghiu (Paralela 45), şi „Maldororiana”, de Ana Ionesei (Adenium).

Totodată, la categoria „cartea pentru copii şi tineret”, volumul câştigător a fost ales „Povestioare cu ploaie şi soare”, de Passionaria Stoicescu (Carminis). Nominalizate au fost şi volumele „Cruciada pisicilor/ Basme”, de Petre Crăciun (Zorio), şi „La broscotecă, într-o seară de vară”, de Mariana Filimon (Tracus Arte).

De asemenea, la categoria „traduceri” au fost alese două volume câştigătoare: „Gânduri către sine însuşi”, de Marcus Aurelius, traducere de Cristian Bejan (Humanitas), şi „Teatrul lui Sabbath”, de Philip Roth, traducere de Iulia Gorzo (Polirom). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Fiara şi suveranul”, de Jacques Derrida, traducere de Bogdan Ghiu (Tact), „Darul”, de Vladimir Nabokov, traducere de Veronica D. Niculescu (Polirom), şi „Cuvintele fraţilor Grimm”, traducere de Al. A. Şahighian (Polirom).

La gala premiilor USR au mai fost acordate şi două premii speciale, care le-au revenit lui Ştefan Agopian şi lui Simion Dănilă.

De asemenea, traducătoarea Antoaneta Ralian a primit Premiul Naţional pentru Literatură, la această ediţie a premiilor Uniunii Scriitorilor din România.

Anul trecut, Florina Ilis a câştigat premiul la categoria „proză”, cu romanul „Vieţile paralele” (Cartea Românească), în timp ce Nicolae Prelipceanu a fost câştigătorul secţiunii „poezie”, cu volumul „La pierderea speranţei” (Casa de Pariuri Literare), iar Marius Chivu a câştigat trofeul secţiunii „debut”, cu volumul „Vântureasa de plastic” (editura Brumar).

andrei-plesu

La categoria „critică/ eseu/ istorie literară”, câştigător a fost Mircea Mihăeş, cu volumul „Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha” (Polirom). La categoria „teatru”, câştigător a fost Radu F. Alexandru, cu „Teatru 7” (Cartea Românească).

Totodată, Andrei Pleşu a primit un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” (Humanitas), în timp ce Ion Pop a câştigat Premiul Naţional al USR.

Foto cu Stefan Agopian: Wikipedia. Foto cu Antoaneta Ralian – Observatorul Militar

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

01
/03
/23

Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, și Headsome Communication lansează astăzi, 1 martie 2023, cea de-a treia ediție a SuperPovești din București, un proiect îndrăgit care își propune să readucă în actualitate legendele și poveștile despre oraș cu ajutorul noii generații de cititori.

23
/02
/23

Sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 12.00, Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, un eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume.

20
/02
/23

Amantele regilor au fost, uneori, respinse sau denigrate de societate, alteori tolerate sau chiar admirate pentru frumusețea lor sau pentru influența pe care o exercitau asupra suveranilor. Mai aproape de zilele noastre, amantele președinților erau ținute în secret sau negociate cu presa, în încercarea de a proteja imaginea șefilor de stat, văzuți ca lideri morali și exemplari pentru societate.

14
/02
/23

Scriitorul Dinu Flămând va participa la o serie de evenimente organizate în Mexic, în perioada 16-28 februarie 2023, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Turneul va începe la Festivalul Internațional de Poezie „Jornadas Pellicerianas” și se va încheia cu participarea la evenimentul „Fandango de la lectura”, prezidat de Prima Doamnă a Mexicului, Beatriz Gutiérrez Müeller, în Veracruz.