Ştefan Iordache şi Amza Pellea: Povestea expoziţiilor de fotografie de la Teatrul Naţional din Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-iordache-si-amza-pellea-povestea-expozitiilor-de-fotografie-de-la-teatrul-national-din-bucuresti/

Cum mergi spre Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Sala Media, în foaier, aripa Intercontinental, în partea stângă, pe doi pereţi faţă în faţă, nişte poze vechi, alb negru, se privesc faţă în faţă. Privirea îţi pică pe peretele din faţă, unde apare figura marelui actor Amza Pellea din filmul “Mihai Viteazu”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Urmează poze de pe platoul de filmare la “Dacii”, din alte filme din studenţie, din teatru şi din nelipsitul „Nea Mărin”.

Un articol de Monica Andrei|29 octombrie 2015

Pe celălat perete, cu ferestrele unde râdea soarele, Ştefan Iordache zâmbea din vremea când era student la Institutul de Teatru, de pe platourile de filmare, din timpul repetiţiilor la teatru, din ultimele spectacole în care a jucat la Teatrul Naţional înainte de deces. Înainte de fiecare spectacol, după ce intră în teatru, în acorduri de muzică, spectatorii trec de la o poză la alta, vrăjiţi de amintirea celor care nu mai sunt: Ştefan Iordache şi Amza Pellea.

Bună este iniţiativa directoarei festivalului de a omagia la fiecare ediţie actori care-şi joacă acum rolurile în eternitate. Expozițiile pot fi vizitate pe tot parcursul Festivalului Național de Teatru, până pe 1 noiembrie.

Din noi toţi vor rămâne nişte poze…

La vernisajul expoziţiilor, Amza Pellea – “Amza” şi Ştefan Iordache – “Iordache”, prezentate în cadrul FNT, în parteneriat cu Mişcarea de Rezistenţă, directoarea festivalului de teatru, Marina Constantinescu, a declarat: „Povestea expoziţiei a pornit după moartea lui Ştefan Iordache când soţia sa, Michaela Tonitza-Iordache şi-a dorit mult să existe un festival de teatru care să-i poarte numele.

Împreună cu Marius Tucă, soţia sa Neguţa şi Mişcarea de Rezistenţă, am inventat teatrul din Caracal şi festivalul care poartă numele actorului Ştefan Iordache. În foaier am gândit locul cu multe fotografii din arhiva personală a actorului. La fiecare ediţie am omagiat artişti ca Amza sau Ciulei. Acum este o bijuterie teatrul din Caracal. Ne-am gândit ca la festivalul de teatru de anul acesta, care a ajuns la a XXV-a ediţie, să-i comemorăm pe Ştefan Iordache şi Amza Pellea. Ne este dor de ei, ne lipsesc din teatru şi de pe scenă. Curatorul expoziţiei este Irina Tapalagă. Poveştile lor din teatru vorbesc acum din pozele expuse. Sunt cu noi…”.

Oana Pellea, fiica marelui actor Amza Pellea a mulţumit organizatorilor: “Amza şi Ştefan au fost foarte buni prieteni. S-au iubit, s-au respectat. Ştiu cât a suferit Ştefan la moartea lui Amza. Privesc fotografiile şi simt cum carnea şi sângele meu sunt acolo, şi parcă, ceva mi-e străin când îi revăd filmele. Amza a fost generos, cald, bun, optimist, un tată ideal. Avea geniu de a fi OM. Nu ştiu cum s-a simţit dacă ar fi fost aici. Era modest, dar îşi cunoştea valoarea, la fel ca şi Ştefan, nu-i plăcea să iasă în evidenţă. Cred că ar fi mers cu mâinile în buzunare printre oamenii de aici şi ar fi aşteptat ca totul să se termine repede. L-am iubit. Ştefan şi Amza vor exista cât timp îi veţi pomeni. Mulţumesc”.

FNT2015-adi_marineci-Vernisaj_Expozitie_Foto-luni_26octombrie-009

Ileana Iordache, sora lui Ştefan Iordache a povestit, emoționată: “Au fost mari actori şi prieteni. După moartea lui Amza, Ştefan a rămas singur şi-i simţea lipsa. Aşa cum a spus Oana Pellea, fratele meu era modest, timid şi nu-i plăcea să se afişeze, să rămână în umbră şi să-şi savureze succesul. Mă bucur că nu i-aţi uitat. Au trecut şapte ani de la decesul lui Ştefan, dar el este prezent pentru că îl pomeniţi. Am crescut în umbra fratelui meu, mă mândream cu el, îl admiram, mă copleşea măreţia lui. Îmi lipseşte mult. La fel şi Michaela. Mă simt singură, ca o frunză în vânt. Caut o ramură…”.

Actorul Emil Boroghină a spus că singura motivaţie care l-a determinat să fie aici este că cei doi au scris pagini în istoria teatrului românesc şi a teatrului din Craiova. „L-am cunoscut pe Amza în 1958, pe când mă pregăteam să dau la teatru. Amza a fost directorul meu, al Teatrului din Craiova, prin 1973 şi a fost foarte iubit. Cu Ştefan Iordache am fost colegi în studenţie. La Craiova a jucat “Ubu Rex” şi “Titus Andronicus”, roluri care pot fi considerate de culminaţie artistică. Amândoi, şi Amza şi Ştefan sunt cetăţeni de onoare ai oraşului Craiova”.

Ilinca Tomoroveanu a povestit și ea: “Veneam la teatru şi urmăream cum Irina Tapalagă aranja pozele, organiza expoziţia, mă cuprinsese emoţia. Din noi toţi vor rămâne nişte poze mai frumoase sau mai puţin frumoase, sau chiar urâte, sau simpatice. Am fost prieteni, cu mine şi soţul meu, Amza şi Ştefan. I-am iubit şi preţuit pe amândoi. Ştefan era student, Amza era actor… când i-am cunoscut. Ne lipsesc. N-o să-i uităm”.

Ioana Pavelescu: “Am crescut lângă Amza şi Domnica. Am jucat în “Osânda”. Aşteptam costumele şi am mers la o cafea cu Amza. Piaţa era goală iar în jumătate de oră s-a umplut, ovaţionau, că-l văzuseră pe Nea Marin. Ne-au scos cascadorii. Aşa de cunoscut şi de popular era Amza. Am multe amitiri. Îmi lipsesc amândoi.

Amintirile au curs, la final, la un pahar de vin sângeriu, ca frunzele toamnei…

FOTO: Adi Marineci

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.

12
/10
/20

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” - un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion din Timișoara.

05
/10
/20

O expoziție de fotografie, proiecții de filme, teatru, recital de saxofon – programul Institutului Cervantes din București pentru luna octombrie include o serie de evenimente artistice care evidențiază creativitatea și caracterul inovator al mediului artistic de limbă spaniolă, o formă de a marca Ziua Națională a Spaniei, celebrată pe 12 octombrie. Totodată, octombrie înseamnă și reluarea activităților cu prezență la sediul instituției, din Bulevardul Regina Elisabeta 38.

01
/10
/20

În ciuda restricțiilor contextului pandemic, 32.405 de persoane au participat la ediția a 7-a Art Safari, finalizată duminică noapte, probabil cel mai mare eveniment dedicat artei în România, unic ca amploare, concept și structură. Muzeul temporar, deschis pentru două săptămâni, de data aceasta în Victoria Tower, a ocupat cu artă o suprafață de 6.000 de metri pătrați și a găzduit 800 de opere în valoare totală de peste 12 milioane de euro.

28
/09
/20

Când arta devine o formă de a pătrunde dincolo de vizibil, în adâncurile nevăzute ale ființei, artistul accede la o conectare profundă cu el însuși prin accesarea părților nevăzută ale Sinelui. Creația capătă un substrat mult mai profund, iar artistul devine mai mult decât un simplu imitator al conținutului realității. Cel care lasă emoția să se manifeste pe pânză, invită privitorul spre expresivități și trăiri care compun un întreg ansamblu de stări ale creatorului.

24
/09
/20

Fundația Calea Victoriei aduce o mulțime de noutăți în programul de cursuri online al lunii octombrie, ca să te bucuri de seri reușite și energizante. Istorie și artă urbană, dicție și cetăți medievale, negociere și literatură sau comedie sunt doar câteva posibilități.