Ştefan Iordache şi Amza Pellea: Povestea expoziţiilor de fotografie de la Teatrul Naţional din Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-iordache-si-amza-pellea-povestea-expozitiilor-de-fotografie-de-la-teatrul-national-din-bucuresti/

Cum mergi spre Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Sala Media, în foaier, aripa Intercontinental, în partea stângă, pe doi pereţi faţă în faţă, nişte poze vechi, alb negru, se privesc faţă în faţă. Privirea îţi pică pe peretele din faţă, unde apare figura marelui actor Amza Pellea din filmul “Mihai Viteazu”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Urmează poze de pe platoul de filmare la “Dacii”, din alte filme din studenţie, din teatru şi din nelipsitul „Nea Mărin”.

Un articol de Monica Andrei|29 octombrie 2015

Pe celălat perete, cu ferestrele unde râdea soarele, Ştefan Iordache zâmbea din vremea când era student la Institutul de Teatru, de pe platourile de filmare, din timpul repetiţiilor la teatru, din ultimele spectacole în care a jucat la Teatrul Naţional înainte de deces. Înainte de fiecare spectacol, după ce intră în teatru, în acorduri de muzică, spectatorii trec de la o poză la alta, vrăjiţi de amintirea celor care nu mai sunt: Ştefan Iordache şi Amza Pellea.

Bună este iniţiativa directoarei festivalului de a omagia la fiecare ediţie actori care-şi joacă acum rolurile în eternitate. Expozițiile pot fi vizitate pe tot parcursul Festivalului Național de Teatru, până pe 1 noiembrie.

Din noi toţi vor rămâne nişte poze…

La vernisajul expoziţiilor, Amza Pellea – “Amza” şi Ştefan Iordache – “Iordache”, prezentate în cadrul FNT, în parteneriat cu Mişcarea de Rezistenţă, directoarea festivalului de teatru, Marina Constantinescu, a declarat: „Povestea expoziţiei a pornit după moartea lui Ştefan Iordache când soţia sa, Michaela Tonitza-Iordache şi-a dorit mult să existe un festival de teatru care să-i poarte numele.

Împreună cu Marius Tucă, soţia sa Neguţa şi Mişcarea de Rezistenţă, am inventat teatrul din Caracal şi festivalul care poartă numele actorului Ştefan Iordache. În foaier am gândit locul cu multe fotografii din arhiva personală a actorului. La fiecare ediţie am omagiat artişti ca Amza sau Ciulei. Acum este o bijuterie teatrul din Caracal. Ne-am gândit ca la festivalul de teatru de anul acesta, care a ajuns la a XXV-a ediţie, să-i comemorăm pe Ştefan Iordache şi Amza Pellea. Ne este dor de ei, ne lipsesc din teatru şi de pe scenă. Curatorul expoziţiei este Irina Tapalagă. Poveştile lor din teatru vorbesc acum din pozele expuse. Sunt cu noi…”.

Oana Pellea, fiica marelui actor Amza Pellea a mulţumit organizatorilor: “Amza şi Ştefan au fost foarte buni prieteni. S-au iubit, s-au respectat. Ştiu cât a suferit Ştefan la moartea lui Amza. Privesc fotografiile şi simt cum carnea şi sângele meu sunt acolo, şi parcă, ceva mi-e străin când îi revăd filmele. Amza a fost generos, cald, bun, optimist, un tată ideal. Avea geniu de a fi OM. Nu ştiu cum s-a simţit dacă ar fi fost aici. Era modest, dar îşi cunoştea valoarea, la fel ca şi Ştefan, nu-i plăcea să iasă în evidenţă. Cred că ar fi mers cu mâinile în buzunare printre oamenii de aici şi ar fi aşteptat ca totul să se termine repede. L-am iubit. Ştefan şi Amza vor exista cât timp îi veţi pomeni. Mulţumesc”.

FNT2015-adi_marineci-Vernisaj_Expozitie_Foto-luni_26octombrie-009

Ileana Iordache, sora lui Ştefan Iordache a povestit, emoționată: “Au fost mari actori şi prieteni. După moartea lui Amza, Ştefan a rămas singur şi-i simţea lipsa. Aşa cum a spus Oana Pellea, fratele meu era modest, timid şi nu-i plăcea să se afişeze, să rămână în umbră şi să-şi savureze succesul. Mă bucur că nu i-aţi uitat. Au trecut şapte ani de la decesul lui Ştefan, dar el este prezent pentru că îl pomeniţi. Am crescut în umbra fratelui meu, mă mândream cu el, îl admiram, mă copleşea măreţia lui. Îmi lipseşte mult. La fel şi Michaela. Mă simt singură, ca o frunză în vânt. Caut o ramură…”.

Actorul Emil Boroghină a spus că singura motivaţie care l-a determinat să fie aici este că cei doi au scris pagini în istoria teatrului românesc şi a teatrului din Craiova. „L-am cunoscut pe Amza în 1958, pe când mă pregăteam să dau la teatru. Amza a fost directorul meu, al Teatrului din Craiova, prin 1973 şi a fost foarte iubit. Cu Ştefan Iordache am fost colegi în studenţie. La Craiova a jucat “Ubu Rex” şi “Titus Andronicus”, roluri care pot fi considerate de culminaţie artistică. Amândoi, şi Amza şi Ştefan sunt cetăţeni de onoare ai oraşului Craiova”.

Ilinca Tomoroveanu a povestit și ea: “Veneam la teatru şi urmăream cum Irina Tapalagă aranja pozele, organiza expoziţia, mă cuprinsese emoţia. Din noi toţi vor rămâne nişte poze mai frumoase sau mai puţin frumoase, sau chiar urâte, sau simpatice. Am fost prieteni, cu mine şi soţul meu, Amza şi Ştefan. I-am iubit şi preţuit pe amândoi. Ştefan era student, Amza era actor… când i-am cunoscut. Ne lipsesc. N-o să-i uităm”.

Ioana Pavelescu: “Am crescut lângă Amza şi Domnica. Am jucat în “Osânda”. Aşteptam costumele şi am mers la o cafea cu Amza. Piaţa era goală iar în jumătate de oră s-a umplut, ovaţionau, că-l văzuseră pe Nea Marin. Ne-au scos cascadorii. Aşa de cunoscut şi de popular era Amza. Am multe amitiri. Îmi lipsesc amândoi.

Amintirile au curs, la final, la un pahar de vin sângeriu, ca frunzele toamnei…

FOTO: Adi Marineci

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.