Ștefan Lupașcu, un Descartes al vremii noastre
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-lupascu-un-descartes-al-vremii-noastre/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În rândul personalităţilor aproape necunoscute azi în România şi receptate încă anevoie în străinătate, se numără filosoful Ștefan Lupaşcu (1900-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|14 decembrie 2017

Desțărat de la 16 ani, dar păstrându-și cetățenia română, el s-a mai întors doar pentru satisfacerea stagiului militar. Produs al școlii franceze (liceul Buffon din Paris, Facultatea de Litere și cea de Științe de la Sorbona) și cetățean francez din 1947, Lupașcu a lucrat vreme de zece ani la Centrul Național de Cercetare Științifică, până când activitatea sa a fost socotită incompatibilă cu profilul instituției. Motivul? Lucrările lui de logică, metodologie și ontologie nu puteau fi cuprinse în programul de cercetare. Și totuși cu cele 15 lucrări de logică și mai ales prin Cele trei materii (publicată în 1960), în care specialiștii au văzut „un nou discurs asupra metodei”, asemuindu-l astfel cu René Descartes, locul lui în știința contemporană a ajuns bine definit.

E vorba de logica antagonistă (între un factor omogenizant, de tip fizic, altul eterogenizant, de tip biologic – cele două componente ale materiei aflate în conflict) căreia Ștefan Lupașcu îi aduce un al treilea factor, materia psihică, cu rol de echilibrare a celor doi factori antagonici. Cercetările contemporane din microfizică și microbiologie tind să confirme logica terțiului inclus, cu alte cuvinte să întărească teoriile românului.

Aceiași exegeți au susținut că Lupașcu a contribuit „cu destulă violență” la îndepărtarea concepțiilor învechite generate în secolul al XIX-lea cu privire la sensul istoriei. Ideile lui au fost îmbrățișate de promotorii picturii non figurative și antidogmatice. Ei au văzut în logica ternară a acestuia unicul instrument de explicare a diversității lumii reale. Omul și cele trei etici ale sale, volum publicat în 1986, a pus în discuție două probleme majore ce frământau omenirea: totalitarismul și democrația (cu componentele lor interpretabile: tradiție, sacru, educație, familie, învățământ, artă, limbaj, mit ș.a.).

Cofondator al revistei „Le troisième millénaire”, Ștefan Lupașcu s-a aplecat în paginile acesteia asupra științelor care au ajuns să domine epoca noastră: informația ori cultura holistică. Această abordare i-a permis să privească termeni altădată antagonici (obiect/subiect, inert/viu, științe ale naturii/științe sociale) într-o lumină atenuantă. Formula pendulatorie de rezolvare a contradicțiilor e rezumată de comilitonii săi în trei principii: Totul este unul, totul este divers. Să accepți două contrarii deodată. Răsturnarea permanentă a lui pentru spre contra.

Receptat cu rezerve, așa cum s-a întâmplat cu mulți autori de sisteme filosofice revoluționare, Lupașcu a dobândit totuși notorietate în Franța unde a fost membru al Societății de filozofie și al celei de estetică. Academia Română i-a recunoscut valoarea post mortem, în 1991. Gânditorul român rămâne un exemplu, printre multe altele, de înzestrare excepțională, caracter inovator și unicitate, nu totdeauna înțelese de contemporani.

Cofondator al revistei „Le troisième millénaire”, Ștefan Lupașcu s-a aplecat în paginile acesteia asupra științelor care au ajuns să domine epoca noastră: informația ori cultura holistică.

Foto: Adevărul



28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

16
/11
/15

Cornel Todea, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani în 18 noiembrie, a abordat cu vervă și imaginație textul lui Paul Ioachim, în care dramaturgul amestecă viața de zi cu zi cu cea de pe scenă. Rolurile principale sunt interpretate de Damian Crâșmaru, Mircea Rusu, Ileana Cernat și Oana Ioachim. Spectacolul poate fi vizionat în această seară, de la ora 20.10, la TVR 2

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

19
/10
/15

Timp de șase decenii, pana lui Sadoveanu a dăruit lumii peste 100 de volume în care a cugetat despre oameni, despre viaţă, despre natură, într-o limbă viu colorată. „Neamul Şoimăreştilor”, „Hanul Ancuţei”, „Baltagul” sunt dovada unui fel de a povesti care rămâne etern. Scriitorul şi omul politic s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, la Vânători-Neamţ.

18
/10
/15

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

13
/10
/15

Într-o zi de 13 octombrie (1921) se năştea, în Monsummano (Italia), Yvo Livi, cunoscut mai târziu ca Yves Montand, actorul şi cântăreţul adorat de francezi, considerat regele music hall-ului anilor '50.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.