STELARC vine la NOVA, festivalul de noi tehnologii în artele performative
https://www.ziarulmetropolis.ro/stelarc-vine-la-nova-festivalul-de-noi-tehnologii-in-artele-performative/

Stelarc, unul dintre cei mai controversaţi performeri contemporani, pionier al augmentării corporale prin intermediul tehnologiei, vine la NOVA, festival dedicat exclusiv explorării oportunităţilor aduse de cele mai recente dezvoltări ale tehnologiei în artele performative, aflat la prima ediţie.

Un articol de Petre Ivan|17 aprilie 2018

Pe 20 aprilie, de la ora 21, artistul care a uimit o lume întreagă prin hibridizările propriului corp, va susține la POINT conferința „Inadequate/Ambivalent/Indifferent: The Cadaver, the Comatose & the Chimera”.

În prezentarea sa din cadrul festivalului, Stelarc explorează idei precum corpul postuman, arhitecturile anatomice alternative, trupul ca obiect care necesită reproiectare. Discuția este construită din perspectiva propriilor proiecte dezvoltate în acest spațiu polemic, cum ar fi urechea construită în brațul său stâng, augmentată electronic, sculptura inserată în propriul stomac sau performance-urile sale în care corpul artistului este suspendat sau extins prin mecanisme robotice.

Pe 21 aprilie, Stelarc continuă discuția despre conceptul de „corp ca obiect” aflat printre alte obiecte asemenea, cum ar fi mașini de calcul, sisteme informatice și algoritmi, în cadrul workshop-ului „Extreme Bodies to Virtual Selves: Sumo, Butoh, Performance Art and Phantom Flesh”.

Artistul consideră că, în mod convențional, corpul este un aparat biologic care devine operațional, interactiv și conștient în mediul în care se desfășoară, iar pielea este granița dintre sine și restul lumii. Realitățile prezentului impun însă o nouă definiție a corpului și modului în care acesta funcționează într-un teren puternic tehnologizat. Corpul așa cum îl conștientizăm noi acum este perimat, iar augmentarea sa cu proteze biomecanice și noi tehnologii poate deveni o soluție pentru evoluția umanității.

Stelarc, cercetător emerit al Universității Curtin (Australia) dezvoltă încă din anii ‘70 lucrări care cercetează extinderea capacităților corpului uman și reproiectarea sa sub forma unor arhitecturi anatomice alternative.  Urechea construită în braț, care va transmite prin internet sunetele percepute, lucrările site-specific din propriul corp sau performance-uri cu extensii corporale robotizate ca Exoskeleton sau Third Arm sunt doar câteva dintre lucrările sale care au deschis drumul către forme inovatoare de expresie artistică, facilitate de tehnologii de ultimă oră.

Programul festivalului NOVA (20-29 aprilie 2018) include și performance-uri, conferințe, woskshop-uri, laboratoare de creație, sesiuni de networking, create și susținute și de alte nume sonore precum NumenChristian “Mio” LoclairAntoni Rayzhekov.

Creatorii invitați în cadrul NOVA vor prezenta în cele zece zile ale festivalului invenții artistice multimedia care transformă publicul în copilot și trasează noi universuri, cu noi experiențe.

Bio-senzori care scot sentimentele la suprafață și le transformă în timp real în imagine și sunet, instrumente digitale care redau compoziții olfactive, medii sonice tridimensionale, sinergii audio-vizuale, primul prototip de inteligență artificială destinat dansului, corpuri care își depășesc limitele fizice și se re-construiesc în medii noi, cvasi-virtuale, cvasi reale.

NOVA este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Foto: STELARC – facebook

03
/08
/21

Scopul proiectului Eforie Colorat - Intervenție Culturală este să aducă laolaltă artiști plastici și oameni preocupați de bunăstarea mediului înconjurător. Iar pentru că arta nu trebuie să existe numai în galerii, evenimentele au fost concepute astfel încât publicul larg să fie implicat, direct sau indirect, în procesul de creație.

23
/07
/21

Inaugurată în urmă cu o lună la ARCUB, expoziția „Chimonoul întâlnește ia” curatoriată de Iulia Gorneanu a avut parte de un finisaj special în seara zilei de miercuri, 21 iulie, în pasajul Hanului Gabroveni. Fashion styling show-ul – sub direcția artistică a lui Alin Gălățescu – s-a desfășurat în prezența Ambasadorului Japoniei în România, ES Dl Hiroshi Ueda și a prezentat ținute ale designerilor români în ritmuri de muzică live interpretată de Jezebel.

21
/07
/21

Asociația Forumul Artelor Vizuale lansează „Eforie Colorat - Intervenție culturală” inițiază un demers artistic și ecologic ce va schimba atmosfera și peisajul în cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc, Eforie Sud.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.