Studiu pentru identificarea ţării cu cele mai multe filme europene lansate pe pieţe non-europene
https://www.ziarulmetropolis.ro/studiu-pentru-identificarea-tarii-cu-cele-mai-multe-filme-europene-lansate-pe-piete-non-europene/

Observatorul european al audiovizualului a analizat succesul obţinut de filmele europene pe 10 mari pieţe non-europene – SUA/Canada, Australia, Brazilia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Mexic, Noua Zeelandă şi Venezuela -, într-un studiu despre exportul peliculelor europene. Datele sunt comparate cu statisticile alcătuite de Observator pentru 27 de teritorii europene şi ele au evidenţiat un […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Observatorul european al audiovizualului a analizat succesul obţinut de filmele europene pe 10 mari pieţe non-europene – SUA/Canada, Australia, Brazilia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Mexic, Noua Zeelandă şi Venezuela -, într-un studiu despre exportul peliculelor europene.

Datele sunt comparate cu statisticile alcătuite de Observator pentru 27 de teritorii europene şi ele au evidenţiat un recul relativ important, relatează cineuropa.org.

În 2010, 1.281 de filme europene au fost lansate în exclusivitate în săli pe cel puţin una dintre cele 27 de pieţe din UE sau din cele 10 pieţe non-europene acoperite de acest raport. Peste 90% din aceste filme au fost lansate în Europa şi doar 103 dintre ele (8%) au fost proiectate în cinematografele din Europa.

Din cele 37 (27 + 10) de pieţe din acest eşantion, peste 378 de milioane de bilete au fost vândute pentru filmele europene, din care 70,4 milioane în afara Europei. Altfel spus, circa 19% din biletele la filmele europene au fost vândute în afara Europei. În 2009, filmele europene au vândut aproape 84 de milioane de bilete pe aceleaşi 10 pieţe non-europene. Astfel, pe parcursul unui singur an, numărul biletelor la filmele europene vândute în afara Europei a scăzut cu 16%.

La nivel global, raportul a constatat că filmele europene au generat încasări cu 16% mai mici în afara Europei pe parcursul anului 2010.

Raportul – aflat anul acesta la prima sa ediţie – examinează în detaliu cotele de piaţă ale filmelor europene în UE şi în 10 ţări din afara UE studiate. Importanţa pieţei americane pentru filmele europene a fost subliniată: în 2010, această piaţă a reprezentat 62% din încasările brute obţinute de filmele europene în teritoriile non-europene.

Cantitativ, acest raport a dezvăluit că Franţa avea, în 2010, cel mai mare număr de filme lansate în afara UE (150 de filme în afara Europei, adică 33% din totalul filmelor europene lansate în cele 10 ţări non-europene studiate).

La nivelul încasărilor, Marea Britanie ocupă primul loc, cu un total de 25 de milioane de bilete vândute în cele 10 ţări precizate mai sus, reprezentând 36% din biletele vândute de filmele europene în acele ţări.

Dacă se analizează cota de piaţă a filmelor europene lansate în cele 10 ţări non-europene în 2010, datele dezvăluie un contrast frapant între procentul deţinut de filmele europene în numărul total de bilete vândute în UE (26% în 2010) şi procentul realizat în cele 10 ţări non-europene, unde filmele europene au vândut doar 3% din totalul biletelor generate de toate peliculele lansate pe plan mondial în acel an.

Deşi acest raport subliniază o tendinţă cu valoare de avertisment, specialiştii în cinematografie au convenit să nu tragă concluzii pripite, ţinând cont de importanţa efectului sezonier în industria cinematografică. Cifrele datează din 2010 şi obiceiurile de consum şi cel de a merge la cinematograf s-au modificat drastic în ultimii doi ani în Europa, dar şi în lumea întreagă. Observatorul european al audiovizualului speră că va putea să publice acest raport complex în fiecare an, cu scopul de a furniza astfel analize şi date structurale pe o perioadă mai îndelungată.

Observatorul European al Audiovizualului, înfiinţat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 39 state membre şi Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere şi cu profesionişti din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg şi funcţionează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.

Sursa: Mediafax

01
/03
/24

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) vine cu o surpriză pentru public în luna martie. Iubitorii de teatru vor putea urmări online trei spectacole de excepție din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu: „Arta de a povesti” de Alexis Michalik, „O catedrală plină cu orgi” – spectacolul de deschidere al FITS și „FAUST: tribut”.

01
/03
/24

Happy Cinema redifuzează filmul Oppenheimer, favorit la Oscar, în perioada 7-10 martie, în toate cinematografele din țară. Oppenheimer este un thriller epic filmat în IMAX® care aruncă publicul în paradoxul palpitant al omului enigmatic care trebuie să riște să distrugă lumea pentru a o salva. Pelicula spune povestea fizicianului J. Robert Oppenheimer și a rolului pe care l-a avut în dezvoltarea bombei atomice.

29
/02
/24

Noua producție a Fundației Culturale „Camil Petrescu”, podcastul TEATRUL (DE) AZI, continuă seria dialogurilor cu directorul de imagine și producătorul Zomir Dimovici despre felul în care vedem, citim și percepem teatrul astăzi.

29
/02
/24

Teatrul Masca și grupul de creație sonoră „Immersonic” vă invită la sediul din Bd. Uverturii Nr. 14, la primul eveniment din seria de „sinestesis live / incursiuni în sinele total”, o întâlnire de creație spontană între scriitori (poeți și prozatori) activi pe scena literară românească și artiști sau performeri din domeniul sunetului.

29
/02
/24

Teatrul de Balet Sibiu a programat la începutul lunii martie, la Sala Mare a Centrului Cultural „Ion Besoiu” Sibiu, spectacolul de teatru-dans „Despre noi-About us”, scenariul și regia Beatrice Rancea, coregrafia Dragoș Roșu și Beatrice Rancea. Inspirat de destinul companiei sibiene de balet, spectacolul „Despre noi- About us” se dansează la Teatrul de Balet Sibiu, în data de 02 martie 2024, ora 19:00, și îi are ca invitați speciali pe actorii Naționalului bucureștean, Iuliana Moise și Claudiu Bleonț.