Sunt o baba comunista. Nostalgie bine temperată
https://www.ziarulmetropolis.ro/sunt-o-baba-comunista-nostalgie-bine-temperata/

CRONICĂ DE FILM „Sunt o babă comunistă“, în regia lui Stere Gulea, este un film de public care pendulează între un comic echilibrat şi un sentimentalism moderat. Un plus de rigurozitate l-ar fi putut urca însă în categoria realizărilor cinematografice de top.

Un articol de Ionuţ Mareş|28 August 2013

CRONICĂ DE FILM. Bazat pe romanul de succes cu acelaşi titlu al lui Dan Lungu, „Sunt o baba comunista“ este un onest film de public care pendulează între un comic echilibrat şi un sentimentalism moderat. Dacă ar fi beneficiat şi de un plus de rigurozitate (asumarea unei perspective narative clare, ocolirea unor şabloane, renunţarea la una-două scene), noul lungmetraj al lui Stere Gulea ar fi putut marca un punct semnificativ în peisajul cinematografic actual.

„Sunt o baba comunista“ îmbină un prezent ambalat în culori tandre cu flashback-uri de un alb-negru luminos (imaginea e semnată de Vivi Drăgan Vasile), precum şi numeroase ramificaţii narative şi personaje secundare cu tentativa de portretizare a unei familii şi a societăţii româneşti.

Această construcţie polifonică este, cu unele excepţii, atent şi sigur controlată de Stere Gulea, coautor şi al scenariului, alături de scriitorii Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion.

Confruntarea interioară între prezent şi trecut, care constituie drama protagonistei Emilia, este proiectată pe fundalul unei ţări care nu şi-a încheiat încă socotelile cu istoria recentă şi al unei crize economice actuale care leagă România de SUA.

Scenografia (Călin Papură) şi costumele (Doina Levinţa) redau atmosfera unei lumi de provincie în care timpul pare să fi rămas pe loc. Sărăcia nu este prezentată naturalist-mizerabilist, ci mai degrabă printr-o lentilă comic-afectivă (muzica lui Vasile Şirli conduce în aceeaşi direcţie).

Suntem departe de spiritul strident, vindicativ şi maniheist al anilor ’90, dar şi de radicalismul stilistic întâlnit la (neo)realismul pricipalilor reprezentanţi ai Noului Cinema Românesc.

Este o privire intensă, dar echilibrată şi lucidă asupra nuanţelor vieţii în comunism şi sub tranziţia nesfârşită care i-a urmat. Din acest motiv, „Sunt o babă comunistă“ poate fi încadrat în „familia“ unor filme ca „Medalia de onoare“, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“, „Despre oameni şi melci“, „Visul lui Adalbert“ sau chiar „Amintiri din Epoca de Aur”.

Personaje puternice şi scene neconvingătoare

Din păcate, însă, pentru omogenitatea filmului, Stere Gulea ezită, nejustificat, între perspectiva narativă a autorului omniscient şi cea a protagonistei, deşi balanţa înclină vizibil spre Emilia, interpretată, deloc surprinzător, fără reproş de Luminiţa Gheorghiu (în multe secvenţe, camera abandonează restul personajelor şi se opreşte numai asupra chipului expresiv al actriţei).

Citiţi şi: Câştigă 3 invitaţii la filmul „Sunt o babă comunistă“, cu Luminiţa Gheorghiu şi Marian Râlea!

Emilia este, de altfel, şi cel mai complex personaj, secondată de înţelegătorul soţ Ţucu (Marian Râlea, într-unul din cele mai bune roluri) şi de fiica Alice (Ana Ularu, cu o apariţie ce îi confirmă talentul).

Personajul stereotipic reprezentat de doamna Stroescu (Valeria Seciu) nu se dovedeşte a fi decât cotraponderea anticomunistă la nostalgiile Emiliei, la fel cum de un uşor schematism tipologic sunt pândiţi şi foştii colegi de fabrică ai protagonistei (iar scena în care Emilia îi convoacă pe aceştia din urmă pentru a-i convinge să cumpere rămăşiţele fostei fabrici este superfluă şi slab construită).

În ciuda unor simplificări sau note stridente, Sunt o baba comunista este credibil ancorat în realitatea românească, dar are şi capacitatea de a accede la universal. Stere Gulea şi colaboratorii săi au realizat un film agreabil, necesar şi potrivit pentru a da startul noului sezon cinematografic.

INFO

Sunt o baba comunista (România, 2013)
Regia: Stere Gulea
Cu: Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Valeria Seciu, Anca Sigartău

Rating: ●●●○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

18
/10
/19

În Bucureşti, gala de deschidere a Les Films de Cannes à Bucarest este programată vineri, de la ora 19:00 la Cinema PRO, în prezența sărbătoritului ediţiei, Vlad Ivanov şi a cineastului Claude Lelouch.

15
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Disponibil în unele cinematografe, documentarul „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, de Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu, discută subiectul migrației românilor în străinătate din câteva unghiuri inedite.

14
/10
/19

Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează anul acesta pe Vlad Ivanov, care anul acesta a împlinit 50 de ani. Actorului care seduce camera cu orice rol pe care-l interpretează, festivalul i-a dedicat o secțiune numită IVANOV 50 – care include cinci dintre cele mai importante filme care îl au ca protagonist: „Sunset”, „Câini”, „La Gomera”, „Principii de viață” și „Hier”.

09
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Deşi pretinde că este un omagiu adus oamenilor care au murit în închisorile comuniste, "Între chin şi amin" (2019), al doilea lungmetraj de ficţiune al regizorului Toma Enache, nu este de fapt decât o bătaie de joc la adresa memoriei victimelor, prin kitsch-ul pe care îl etalează.

08
/10
/19

Pe durata festivalului, Asociatia Cinemascop, organizatoarea Les Films de Cannes à Bucarest, continuă să organizeze, ca și în anii precedenți, ateliere pentru diferite comunități ale industriei de film din România, în încercarea de a oferi cât mai multe oportunități membrilor acestora.

Page 1 of 25012345...102030...Last »