Sunt o baba comunista. Nostalgie bine temperată
https://www.ziarulmetropolis.ro/sunt-o-baba-comunista-nostalgie-bine-temperata/

CRONICĂ DE FILM „Sunt o babă comunistă“, în regia lui Stere Gulea, este un film de public care pendulează între un comic echilibrat şi un sentimentalism moderat. Un plus de rigurozitate l-ar fi putut urca însă în categoria realizărilor cinematografice de top.

Un articol de Ionuţ Mareş|28 august 2013

CRONICĂ DE FILM. Bazat pe romanul de succes cu acelaşi titlu al lui Dan Lungu, „Sunt o baba comunista“ este un onest film de public care pendulează între un comic echilibrat şi un sentimentalism moderat. Dacă ar fi beneficiat şi de un plus de rigurozitate (asumarea unei perspective narative clare, ocolirea unor şabloane, renunţarea la una-două scene), noul lungmetraj al lui Stere Gulea ar fi putut marca un punct semnificativ în peisajul cinematografic actual.

„Sunt o baba comunista“ îmbină un prezent ambalat în culori tandre cu flashback-uri de un alb-negru luminos (imaginea e semnată de Vivi Drăgan Vasile), precum şi numeroase ramificaţii narative şi personaje secundare cu tentativa de portretizare a unei familii şi a societăţii româneşti.

Această construcţie polifonică este, cu unele excepţii, atent şi sigur controlată de Stere Gulea, coautor şi al scenariului, alături de scriitorii Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion.

Confruntarea interioară între prezent şi trecut, care constituie drama protagonistei Emilia, este proiectată pe fundalul unei ţări care nu şi-a încheiat încă socotelile cu istoria recentă şi al unei crize economice actuale care leagă România de SUA.

Scenografia (Călin Papură) şi costumele (Doina Levinţa) redau atmosfera unei lumi de provincie în care timpul pare să fi rămas pe loc. Sărăcia nu este prezentată naturalist-mizerabilist, ci mai degrabă printr-o lentilă comic-afectivă (muzica lui Vasile Şirli conduce în aceeaşi direcţie).

Suntem departe de spiritul strident, vindicativ şi maniheist al anilor ’90, dar şi de radicalismul stilistic întâlnit la (neo)realismul pricipalilor reprezentanţi ai Noului Cinema Românesc.

Este o privire intensă, dar echilibrată şi lucidă asupra nuanţelor vieţii în comunism şi sub tranziţia nesfârşită care i-a urmat. Din acest motiv, „Sunt o babă comunistă“ poate fi încadrat în „familia“ unor filme ca „Medalia de onoare“, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“, „Despre oameni şi melci“, „Visul lui Adalbert“ sau chiar „Amintiri din Epoca de Aur”.

Personaje puternice şi scene neconvingătoare

Din păcate, însă, pentru omogenitatea filmului, Stere Gulea ezită, nejustificat, între perspectiva narativă a autorului omniscient şi cea a protagonistei, deşi balanţa înclină vizibil spre Emilia, interpretată, deloc surprinzător, fără reproş de Luminiţa Gheorghiu (în multe secvenţe, camera abandonează restul personajelor şi se opreşte numai asupra chipului expresiv al actriţei).

Citiţi şi: Câştigă 3 invitaţii la filmul „Sunt o babă comunistă“, cu Luminiţa Gheorghiu şi Marian Râlea!

Emilia este, de altfel, şi cel mai complex personaj, secondată de înţelegătorul soţ Ţucu (Marian Râlea, într-unul din cele mai bune roluri) şi de fiica Alice (Ana Ularu, cu o apariţie ce îi confirmă talentul).

Personajul stereotipic reprezentat de doamna Stroescu (Valeria Seciu) nu se dovedeşte a fi decât cotraponderea anticomunistă la nostalgiile Emiliei, la fel cum de un uşor schematism tipologic sunt pândiţi şi foştii colegi de fabrică ai protagonistei (iar scena în care Emilia îi convoacă pe aceştia din urmă pentru a-i convinge să cumpere rămăşiţele fostei fabrici este superfluă şi slab construită).

În ciuda unor simplificări sau note stridente, Sunt o baba comunista este credibil ancorat în realitatea românească, dar are şi capacitatea de a accede la universal. Stere Gulea şi colaboratorii săi au realizat un film agreabil, necesar şi potrivit pentru a da startul noului sezon cinematografic.

INFO

Sunt o baba comunista (România, 2013)
Regia: Stere Gulea
Cu: Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Valeria Seciu, Anca Sigartău

Rating: ●●●○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

08
/12
/19

Al șaselea și ultimul sezon al dramei Vikingii a revenit, în exclusivitate, la HISTORY® cu două episoade, joi, 5 decembrie, de la ora 21:00, la doar o zi după premiera din Statele Unite. Drama crește în intensitate pe parcursul călătoriei vikingilor în locuri îndepărtate, la mii de kilometri de Kattegat, pe măsură ce aceștia vor întâlni rivali de temut și vor înfrunta consecințele morții lui Ragnar.

28
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După „Cealaltă Irina” (2009) și „Q.E.D.” (2013), regizorul Andrei Gruzsniczki revine cu un nou lungmetraj, „Zavera” (2019), o dramă minimalistă - dar și manieristă - despre un inginer constructor (Dorian Boguță) a cărui viață e dată peste cap de moartea celui mai bun prieten (Șerban Pavlu).

28
/11
/19

Organizat de American Independent Film Festival și Cinema „Elvire Popesco”, pe 30 noiembrie, Maratonul „Blade Runner” este o invitație în lumea a două filme cult.

27
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Martin Scorsese revine cu voluptate la ce i-a fost cel mai drag: filmul cu gangsteri. Produs și lansat de Netflix, adică în afara limitărilor la durată impuse de o distribuție în cinematografe, „The Irishman” i-a permis veteranului regizor să se lăfăie într-o cronică a mafiei de aproape trei ore și jumătate.

23
/11
/19

10 filme internaționale proiectate în premieră la București, un juriu de excepție, 12 masterclass-uri și 2 workshop-uri cu specialiști în cinematografie și actorie, și voie bună fără limite!

21
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După două filme ilustrative, fără forță, eșuate, „Poarta Albă” (2014) și „Fals tratat de mântuire a sufletului” (2018), nu aveam mari așteptări de la noul lungmetraj al regizorului Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul” (2019), tot despre victimele comunismului. Filmul are însă câteva calități, fără a fi memorabil.

Pagina 20 din 273« Prima...10...1819202122...304050...Ultima »