Svetlana Aleksievici, în curs de publicare la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/svetlana-aleksievici-in-curs-de-publicare-la-humanitas/

Volumul “Timp second hand. Sfârşitul omului roşu”, scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

Un articol de Petre Ivan|9 Octombrie 2015

Au trecut două decenii de la căderea imperiului sovietic şi, încetul cu încetul, Rusia pare a face paşi înapoi spre vremea Războiului Rece.

Noua generaţie de tineri ruşi, care nu împărtăşesc visurile de pace ale părinţilor lor, se hrăneşte cu iluzia apusei grandori, visează un alt imperiu atotputernic şi-l socoteşte pe Stalin vizionar, iar nu tiran.

Aceasta e noua Rusie, cea pe care o zugrăveşte Svetlana Aleksievici în cea mai recentă carte a sa, “Timp second-hand. Sfârşitul omului roşu”, publicată sau în curs de publicare în peste 25 de ţări.

Înarmată cu un magnetofon şi un pix, pornind înapoi pe firul timpului, autoarea urmăreşte cu o atenţie a detaliului ieşită din comun ultimii 20 de ani ai istoriei ruse, încercând să înţeleagă, cu ajutorul micilor istorii personale ale celor care au acceptat să-şi spună povestea, dimensiunea tragică a unei utopii.

Lumea şi-a imaginat că toţi cetăţenii URSS-ului şi-au dorit o schimbare. Nimic mai fals. Într-o dimineaţă din 1991, ruşii s-au trezit într-o lume nouă şi stranie, în care nu ştiau cum să trăiască. Şi, brusc, libertatea a devenit o povară, uneori de neîndurat.

În paginile cărţii, Svetlana Aleksievici face să răsune vocile a sute de oameni cu destine ieşite din matcă: oameni buni şi răi, învinşi şi învingători, mame deportate împreună cu copiii lor, stalinişti fără urmă de remuşcare, susţinători ai perestroikăi uluiţi de vârtejul capitalist, entuziaşti care nu ştiu ce să facă cu libertatea dobândită şi cetăţeni încercând să reziste în faţa Svetlana Alexievichinstaurării noii dictaturi.

Eu nu-i întreb pe oameni despre socialism, ci despre dragoste, despre gelozie, despre copilăria lor, despre bărâneţe. Despre muzică, dans, coafuri. Despre miile de detalii ale unei vieţi care nu mai este. Numai aşa poţi aşeza catastrofa într-un cadru familiar şi numai astfel poţi povesti ceva. Poţi înţelege ceva… Istoria nu este interesată decât de fapte, emoţiile rămân în plan secund. Nu se obişnuieşte să le laşi să intre în istorie. Eu, în schimb, privesc lumea cu ochi de scriitor, nu de istoric. – Svetlana Aleksievici

La sfârşitul lecturii rămâne o întrebare: dacă viaţa dinainte a ruşilor a purtat numele “socialism”, cum se cheamă această nouă viaţă?

Editura Corint a publicat în limba română cartea “Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor” în 2015. Romanul “Războiul nu are chip de femeie”, de Svetlana Aleksievici, a apărut la editura Militară, în 1989.

Foto: Svetlana Aleksievici – facebook, wikipedia

22
/09
/16

În această seară, de la ora 19.00, a Librăria Humanitas de la Cişmigiu, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la lansarea cărţii „Drum întrerupt. De la Porţile de Fier până la Muntele Athos“ de Patrick Leigh Fermor. La eveniment vor vorbi istoricul Georgeta Filitti, criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu şi prof. univ. Mihaela Irimia, specialist în literatură şi cultură britanică.

15
/09
/16

Târgul Gaudeamus Carte școlară revine în Piața Universității din Capitală, pentru ediția a XIV-a, cu o ofertă bogată de manuale, materiale auxiliare sau beletristică. Târgul, cu intrare liberă, este deschis zilnic între orele 10,00 și 20,00, cu excepția zilei de duminică, 25 septembrie, când programul este 10,00 — 15,00.

14
/09
/16

Cartea „2666” (în trei volume), traducere din limba spaniolă de Eugenia Alexe Munteanu, a fost publicată la Editura Univers, în 2016.

14
/09
/16

Nouă editori germani, austrieci și elvețieni ajung miercuri la București. Aceştia se vor întâlni cu editori români în vederea stimulării numărului de traduceri din limba română în limba germană, în contextul în care România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Leipzig din 2018.

12
/09
/16

„Nu am ştiut că au fost atât de mulţi idioţi în lume, până când am început să folosesc Internetul.” - Stanislaw Lem. În urmă cu 95 de ani, într-o zi de 12 septembrie, se năştea la Lvov (pe atunci în Polonia), unul din cei mai cunoscuţi autori de literatură ştiinţifico-fantastică.

08
/09
/16

Deşi acceptase cu plăcere invitaţia lui Ion Caramitru de a deschide noua serie a Conferinţelor Teatrului Naţional, din motive de sănătate, Neagu Djuvara a decis să amâne conferinţa programată pe 2 octombrie 2016, la Sala Studio.

07
/09
/16

România participă și în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Goteborg, avându-i ca invitați pe scriitorii Herta Muller, Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean și Bogdan Ghiu.

05
/09
/16

Pentru a înţelege mai bine cinematografia, este întotdeauna util să revenim la filmul mut, a cărui diversitate a fost remarcabilă. Acolo s-au pus bazele gramaticii vizuale, prin căutările marilor cineaşti-pioneri, aşa cum reaminteşte volumul nou apărut „Limbajul cinematografic în era filmului mut”, de Silviu Şerban.

01
/09
/16

"Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!" - George Șovu. Apreciatul romancier și scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme 'Liceenii'.

31
/08
/16

Într-un volum colectiv, „Cum (să) îmbătrânim”, publicat în acest an de editura Baroque Books & Arts, mai mulți scriitori (dar nu numai) întorc pe toate fețele vârstele senectuții.

31
/08
/16

Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

29
/08
/16

"Să nu vedem în generaţia tinerilor de astăzi decât o umanitate decăzută de la standardele noastre mi se pare un lucru urât şi trist. Şansa lor e acum, şi ei nu vor trăi şi nu vor gândi ca noi, deşi poate ne vor duce viaţa şi gândurile mai departe", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul îi dă replică, astfel, rectorului de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, cel care acuzase “generaţia de studenţi Facebook şi Google” că “nu are destulă cultură generală şi s-a obişnuit să îşi rezolve temele cu informaţii găsite pe Internet”.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

24
/08
/16

Pe 9 septembrie, între orele 9.00 şi 23.00, va avea loc cea de a V-a ediţie a Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti, un eveniment al Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa (EUNIC), care se desfăşoară anual în mai mult de 70 de oraşe din toată lumea.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

Page 40 of 95« First...102030...3839404142...506070...Last »