Svetlana Aleksievici, în curs de publicare la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/svetlana-aleksievici-in-curs-de-publicare-la-humanitas/

Volumul „Timp second hand. Sfârşitul omului roşu”, scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

Un articol de Petre Ivan|9 octombrie 2015

Au trecut două decenii de la căderea imperiului sovietic şi, încetul cu încetul, Rusia pare a face paşi înapoi spre vremea Războiului Rece.

Noua generaţie de tineri ruşi, care nu împărtăşesc visurile de pace ale părinţilor lor, se hrăneşte cu iluzia apusei grandori, visează un alt imperiu atotputernic şi-l socoteşte pe Stalin vizionar, iar nu tiran.

Aceasta e noua Rusie, cea pe care o zugrăveşte Svetlana Aleksievici în cea mai recentă carte a sa, „Timp second-hand. Sfârşitul omului roşu”, publicată sau în curs de publicare în peste 25 de ţări.

Înarmată cu un magnetofon şi un pix, pornind înapoi pe firul timpului, autoarea urmăreşte cu o atenţie a detaliului ieşită din comun ultimii 20 de ani ai istoriei ruse, încercând să înţeleagă, cu ajutorul micilor istorii personale ale celor care au acceptat să-şi spună povestea, dimensiunea tragică a unei utopii.

Lumea şi-a imaginat că toţi cetăţenii URSS-ului şi-au dorit o schimbare. Nimic mai fals. Într-o dimineaţă din 1991, ruşii s-au trezit într-o lume nouă şi stranie, în care nu ştiau cum să trăiască. Şi, brusc, libertatea a devenit o povară, uneori de neîndurat.

În paginile cărţii, Svetlana Aleksievici face să răsune vocile a sute de oameni cu destine ieşite din matcă: oameni buni şi răi, învinşi şi învingători, mame deportate împreună cu copiii lor, stalinişti fără urmă de remuşcare, susţinători ai perestroikăi uluiţi de vârtejul capitalist, entuziaşti care nu ştiu ce să facă cu libertatea dobândită şi cetăţeni încercând să reziste în faţa Svetlana Alexievichinstaurării noii dictaturi.

Eu nu-i întreb pe oameni despre socialism, ci despre dragoste, despre gelozie, despre copilăria lor, despre bărâneţe. Despre muzică, dans, coafuri. Despre miile de detalii ale unei vieţi care nu mai este. Numai aşa poţi aşeza catastrofa într-un cadru familiar şi numai astfel poţi povesti ceva. Poţi înţelege ceva… Istoria nu este interesată decât de fapte, emoţiile rămân în plan secund. Nu se obişnuieşte să le laşi să intre în istorie. Eu, în schimb, privesc lumea cu ochi de scriitor, nu de istoric. – Svetlana Aleksievici

La sfârşitul lecturii rămâne o întrebare: dacă viaţa dinainte a ruşilor a purtat numele „socialism”, cum se cheamă această nouă viaţă?

Editura Corint a publicat în limba română cartea „Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor” în 2015. Romanul „Războiul nu are chip de femeie”, de Svetlana Aleksievici, a apărut la editura Militară, în 1989.

Foto: Svetlana Aleksievici – facebook, wikipedia

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

Pagina 5 din 105« Prima...34567...102030...Ultima »