Tarul Ivan isi schimba meseria – „Intelectualii nu se fierb“
https://www.ziarulmetropolis.ro/tarul-ivan-isi-schimba-meseria-intelectualii-nu-se-fierb/

Spectacolul „Țarul Ivan îşi schimbă meseria”, care se joacă pe 7 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, este o comedie care arată că pe o scenă orice este posibil, mai ales întoarcerea în timp.

Un articol de Teodora Gheorghe|6 februarie 2014

CRONICĂ DE TEATRU V-aţi întrebat vreodată cum ar fi să călătoriţi în timp? Dar dacă un personaj istoric de temut ar poposi în epoca dumneavoastră printr-o bizară întorsătură a sorţii? Gelu Colceag pune în scenă o excelentă comedie de moravuri, inspirată din textul dramaturgului bulgar Mihail Bulgakov. „Tarul Ivan isi schimba meseria“ descrie o întâmplare fabuloasă, cu rădăcini adânc înfipte în realitatea dezolantă a Moscovei anilor ’30.

Timidul inventator Timofeev (Marius Gâlea) construieşte o maşină a timpului, spre dezamăgirea Zinaidei (Diana Cavallioti), soţia emancipată care îl anunţă că va fugi împreună cu amantul, regizorul Jakin. Ivan Vasilievici Bunşa (Mircea Rusu) îi reaminteşte constant boemului Timofeev că există ceva mai important decât mecanismul său hidos: plata datoriilor.

Într-un apartament vecin, hoţul meloman Miloslavski (Radu Gabriel) se aprovizionează cu obiectele de valoare ale onorabilului Anton Semenovici Şpak (Gabriel Costin). Nimeni nu bănuieşte însă că invenţia trăsnită îi va arunca pe toţi în miezul unei aventuri incredibile, ce poate schimba cursul întregii istorii a Rusiei.

Scenografia caleidoscopică realizată de Ioana Pashca constituie una din piesele de rezistenţă ale spectacolului. Graţie unei scene rotative, compartimentele temporale ale poveştii se înlănţuie cu lejeritatea unui dans de balet. Prezentul şi trecutul sunt chipuri transfigurate ale aceluiaşi monstru etern ce sălăşluieşte în cotloanele întunecate ale umanităţii.

În paralel, urmărim destinul ţarului Ivan cel Groaznic, catapultat în subsolul lui Timofeev, rămas în era contemporană, şi încurcăturile în care intră Bunşa şi Miloslavski, fiind nevoiţi să pozeze în chip de ţar şi cneazul său de încredere.

Fiecare element din decorul clasic susţine vizual contextul politico-social al celor două ere între care pendulează protagoniştii. Pe de o parte, birocraţia şi parvenitismul din perioada stalinistă. De cealaltă parte, cruzimea din vremurile înnegurate ale domniei unuia dintre cei mai sângeroşi conducători ruşi. Şpak îşi ascunde meschinăria în spatele opulenţei.

În apartamentul său putem admira replici ale tablourilor celebre, o măsuţă cu picior, un radio nemţesc şi o frumoasă oglindă veneţiană. Lăcaşul sacru în care se trezesc administratorul şi aliatul său neaşteptat poartă însemnele unei ipocrizii groteşti.

Şapte sfinţi identici, zugrăviţi pe cei doi pereţi ce încadrează tronul, veghează în permanenţă locul de onoare al ţarului. Luminiţele albastre ce strălucesc în orbitele lor amintesc de vraja hipnotizantă a Meduzei. Deasupra tuturor tronează un cap de mistreţ.

tarul ivan isi schimba meseria

Imagine din spectacolul „Tarul Ivan isi schimba meseria“, de la Teatrul Metropolis

Istoria ne spune că în vremea lui Ivan cel Groaznic, reprezentanţii bisericii erau uneori chiar mai periculoşi decât ţarul însuşi. În acest sens, Ioana Pashca reuşeşte să utilizeze decorul pentru a crea o inedită atmosferă de basm gotic.

Mircea Rusu joacă un dublu rol remarcabil. Ca administratorul Bunşa este o forţă a naturii care se dezlănţuie, răsturnând obiecte şi oameni. Ivan Vasilievici este adeptul conformismului steril şi al hăţişurilor birocratice în care se piteşte de teama de a nu fi deconspirat din cauza originilor sale nobile.

Umorul lui rugos, de „om al poporului”, aduce o contribuţie preţioasă comicului de situaţie, deşi se simte o uşoară detaşare faţă de nuanţele satirice din textele lui Bulgakov.

Ivan cel Groaznic este la fel de coleric şi nestăpânit, dar devine un personaj ridicol sub vraja băuturii. Rămas fără autoritate, ţarul se vede prizonier într-un tricou al cărui simbol (secera şi ciocanul) îi este total străin.

Radu Gabriel pune în mişcare mecanismul umoristic al poveştii într-o manieră absolut delicioasă. Caracterul îndoielnic al personajului său transpare cu uşurinţă din replicile perfect conjugate cu gesturile trădând intenţii ascunse. Mustind de o ironie care le scapă celorlalţi, cuvintele sale îşi furişează abil subînţelesurile, cu scopul de a profita de pe urma naivităţii victimelor sale.

Mai puţin inspirată este construcţia personajului Fedka, întruchipat de Vlad Logigan. Indispensabil poveştii, el este pionul care dă şah regelui. Sub masca inocenţei, manipulează din umbră sforile puterii. Glasul piţigăiat şi gesturile bufe îi ştirbesc însă complexitatea pe care i-a atribuit-o Bulgakov. Grămăticul duplicitar pare mai degrabă măscăriciul efeminat al ţarului, dacă ar fi existat o astfel de funcţie în secolul XVI. În alt rol, de culise, Vlad Logigan asigură mişcarea scenică şi o face admirabil.

Pauza de la teatru nu face de regulă subiectul unei cronici. Totuşi, ea merită menţionată, fiind un artificiu regizoral ce izbuteşte să menţină viu interesul spectatorului.

Urmând o aluzie strecurată precedent chiar în scenariul piesei, Eduard Cârlan ne invită în foaierul teatrului de varietăţi Metropolis. Aici, preţ de câteva minute, Ioan Marius Drăguş se transformă în maestrul Wolland. El îşi încântă privitorii cu un mini-show unde magia este voit deconspirată printr-un şir de trucuri amuzante, parodiind clişeele marilor magicieni.

Cu o distribuţie impresionantă, reunind actori consacraţi dar şi tineri figuranţi, „Țarul Ivan îşi schimbă meseria” vă aşteaptă să luaţi parte la o călătorie în timp pe care nu o veţi uita curând.

Foto din Tarul Ivan isi schimba meseria – Maria Ştefănescu

23
/09
/15

Filmul care a şocat o lume întreagă şi a schimbat perspectiva asupra supravegherii cetăţenilor, distins cu 44 de premii şi 25 de nominalizări, poate fi văzut în premieră în România, pe 25 septembrie, de la 22.10, la TVR 1.

23
/09
/15

Seymour Bernstein, pianistul, are optzeci și opt de ani. Și la optzeci și opt de ani, omul acesta poate să spună că nu credea să ajungă cu mâinile lui până la Dumnezeu. Iar adevărul este că el chiar a ajuns cu mâinile lui până la Dumnezeu, căci Seymour cu adevărat este dintre aceia pentru care au apărut pe lume sonatele și pianele și melancolia.

23
/09
/15

Scurt exerciţiu de imaginaţie: alegeţi una dintre melodiile preferate. Scoateţi apoi, unul câte unul, instrumentele muzicale sau orice efect special şi păstraţi doar vocea umană. La o astfel de experienţă sonoră inedită vă invită vineri, 2 octombrie (19.00), la Sala Radio, BLUE NOISE, formaţie ai cărei membri însumează cea mai relevantă experienţă în muzica a capella din România.

23
/09
/15

Julio Iglesias a fost portar la Real Madrid, Julio Iglesias este artistul latin cu cele mai multe albume vândute, Julio Iglesias este singurul cântăreţ din lume care a primit primul Discul de Diamant, Julio Iglesias a participat în 1969 la "Cerbul de Aur", unde, evident, nu a câştigat niciun premiu.

22
/09
/15

CRONICĂ DE FILM Chiar dacă Denis Villeneuve nu revoluţionează nici filmul de acţiune, nici pe cel de autor, „Sicario”, o combinaţie între cele două, este spectacol pur.

22
/09
/15

În 2012, nu știam absolut nimic despre violonistul Răzvan Stoica. Mi-a trimis un CD să-l ascult și mi-a plăcut bravura lui, sunetul frumos și bineînțeles, faptul că el cânta pe o vioară Stradivarius, obținută în urma concurs la care a avut 180 de contracandidați. Spre finalul anului 2012, mi-am adus aminte de el când noi, cei de la Radio România Muzical, ne gândeam pe ce tânăr interpret să propunem pentru concursul New Talent de Bratislava derulat sub semnul Uniunii Europene de Radio.

22
/09
/15

Juriul de selecție al Maratonului Teatrului Independent - Bucharest Fringe a ales cele mai bune 15 spectacole care se potriveau criteriilor și profilului festivalului, dintr-un total de peste 50, produse de către companii independente. Piesele vor intra în competiția ce are loc între 2 și 11 octombrie, în mai multe locații din București, pentru cele 8 premii din cadrul Bucharest Fringe.

22
/09
/15

Toamna aceasta, între 16 şi 20 noiembrie, Fundația Amfiteatru organizează primul festival de teatru multietnic, la București. Diversitatea culturală va fi pusă în scenă de actori precum Maia Morgenstern, Lia Bugnar, Medeea Marinescu sau Marius Manole, iar piesele se vor juca la Teatrul Mic, Teatrul Foarte Mic, Green Hours și Centrul de Teatru Educațional Replika.

22
/09
/15

Cel mai proaspăt şi dinamic festival de jazz se întâmplă în Sibiu, între 13 și 15 noiembrie la Casa de Cultură a Sindicatelor. Dacă vineri şi sâmbătă ne vom întâlni cu Ambrose Akinmusire Quartet, Miroslav Vitouš &Emil Viklicky, Tigran Hamasyan Trio şi Jaga Jazzist, astăzi este momentul să aflăm ce trupe ne vor face fericiți duminică.

22
/09
/15

Lungmetrajul "Room", realizat pe baza unui roman nominalizat la Man Booker Prize, despre o mamă şi fiul ei care sunt ţinuţi în captivitate timp de cinci ani, a câştigat premiul People's Choice, cea mai importantă distincţie decernată la Festivalul Internaţional de Film de la Toronto.

21
/09
/15

Festivalul Enescu s-a încheiat, duminică, la Sala Palatului din Bucureşti, prin reprezentaţia uneia dintre orchestrele aflate în top 3 mondial, Royal Concertgebouw, care, sub bagheta dirijorului Andris Nelsons, a interpretat "Simfonia nr. 2 în Re Major, op. 73", de Johannes Brahms, "Rapsodia nr. 2 în Re Major op. 11 nr. 2", de George Enescu, şi "Daphnis şi Chloé" Suita nr. 2, de Maurice Ravel.