Taxi. Pseudorealitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/taxi-pseudorealitate/

CRONICĂ DE FILM Aflat sub interdicţia de a realiza filme, de a vorbi cu media străine şi de a părăsi Iranul, Jafar Panahi sfidează de câţiva ani prima măsură împotriva sa şi continuă să regizeze – clandestin şi independent. Cu cel mai recent film, „Taxi”, a câştigat Ursul de Aur.

Un articol de Ionuţ Mareş|25 aprilie 2015

Proiectat în deschiderea celei de-a 11-a ediţii a Bucharest International Film Festival (BIFF), „Taxi” (2015) este deopotrivă film politic (lipsit de încrâncenare), road-movie picaresc și chiar mockumentary.

Instalat, ca șofer, la bordul unui taxi, în care a montat trei minicamere de filmat profesioniste și o capotă transparantă pentru a permite pătrunderea luminii, Jafar Panahi pornește prin Teheran. În mașină urcă diverși „clienți” (unii în același timp), cu ajutorul cărora cineastul relevă, prin umor și detașare, mentalități și aspecte controversate ale societății și tradiției iraniene.

În prima parte a filmului, un bărbat și o femeie au o dispută despre pedeapsa cu moartea, aplicabilă în Iran inclusiv în cazul unor furturi. O soție își duce la spital bărbatul grav rănit, care vrea să lase un testament filmat (cu telefonul) pentru că altfel averea sa nu i-ar rămâne partenerei de viață. Două femeie în vârstă se grăbesc să îndeplinească un ritual care constă în eliberarea unui pește într-un anume izvor.

Un comerciant clandestin de dvd-uri cu filme piratate îl ia partener de ocazie pe însuși cineastul-șofer, care îi dă la rândul său sfaturi unui regizor aspirant despre ce filme de artă să cumpere și să vadă și cum să-și spună poveștile.

Sunt personaje pitorești și situații comice (și tot atâtea subiecte de posibile filme separate), în care Panahi mimează filmarea brută a realității (unii „clienți” îl „recunosc” pe celebrul lor șofer și îi spun că și-au dat seama că face un film, iar cineastul le zâmbește complice).

Este modul lui Panahi de a întreține confuzia, dar mai ales de a se autoironiza (prin trimiteri inclusiv la filmele sale taxiprecedente), de a desființa granița dintre ficțiune și documentar și de a chestiona însăși esența cinemaului realist.

Deși protagoniștii, inclusiv Panahi, urcă și coboară din taxi, camerele de filmat nu părăsesc niciodată mașina. Se substituie martorului-spectator care asistă la evenimente. Artificiul (impus) dă seamă, totodată, de frustrarea pe care o trăiește cineastul de a nu-și putea realiza filmele pe care și le-ar dori, dar și despre cum cenzura este transformată în artă (acolo unde a face filme este o datorie).

Dacă regizorul nu poate ieși cu camera pe străzi, atunci aduce poveștile în fața aparatului de filmat, iar mașina devine un spațiu al libertății într-un mediu supus interdicțiilor. Iar privitorul este cel care trebuie să-și imagineze de multe ori ce se întâmplă în afara cadrului.

Astfel de restricții, impuse în cinematografia iraniană, sunt relevate prin intermediul nepoatei lui Panahi, a cărei prezență în mașină ocupă partea secundă a filmului. Luată de unchiul său de la școală, fata îi spune acestuia că trebuie să realizeze un scurtmetraj pentru un curs, dar nu știe cum să îl facă, din cauza liniilor directoare clare și deloc permisive de care trebuie să țină cont.

Panahi comentează, astfel, situația cinematografiei într-o țară cu un regim pentru care realitatea trebuie cosmetizată, dar și dificultățile pe care le întâmpină el însuși în realizarea de filme.

Iar finalul virează decisiv înspre  documentar politic, atunci când în taxi urcă celebra avocată pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh, a cărei discuție cu Panahi pune totul într-o perspectivă mai gravă.

Portretul cald al unor oameni simpli, ”Taxi” este un film surprinzător de antrenant și lipsit de spirit vindicativ, deși, în spatele aparentei sale lejerități, se întrevede gustul amar al neputitenței și al nedreptății.

INFO

Taxi (Franţa, 2015)

Regia: Jafar Panahi

Cu: Jafar Panahi

Rating: ●●●●○

Foto: Taxi – captură film

07
/07
/20

PREVIEW Două cinecluburi în aer liber - F-SIDES şi CINEVARA - le oferă cinefililor din Bucureşti şansa să vadă filme realizate de femei şi filme din patrimoniul cinematografiei.

07
/07
/20

Mai bogată ca niciodată în premiere, selecția de filme românești de la cea de-a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania cuprinde un număr record de 21 de lungmetraje și 16 scurtmetraje, care vor fi proiectate, în prezența realizatorilor, între 31 iulie și 9 august, la Cluj-Napoca.

05
/07
/20

CRONICĂ DE FILM Scris și regizat de Nicolas Bedos, „La Belle Époque” (2019), prezentat anul trecut la Cannes în afara competiției și programat să deschidă ediția amânată din acest a TIFF-ului clujean, este o comedie tipic franceză cu vedete. Eternul subiect al cuplurilor în criză este ambalat puțin diferit, însă fără nimic memorabil.

04
/07
/20

S-a deschis Grădina cu Filme – Cinema & More: film românesc, documentare despre mari coregrafi, muzicieni sau creatori de modă, concerte, teatru, spectacole de improvizație și dezbateri, într-un program special în aer liber.

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.

30
/06
/20

OPINIE Desfăşurată în aer liber, după o amânare de trei luni din cauza pandemiei, gala Premiilor Gopo a avut câştigători previzibili. Deşi inevitabil mai puţin spectaculos ca de obicei, evenimentul a fost important prin simplul fapt că s-a desfăşurat şi că le-a permis câtorva sute de cineaşti să se reîntâlnească, într-un context dificil pentru filmul românesc.

30
/06
/20

Drama suedeză „Beartown/Scandalul” va avea premiera în toate teritoriile HBO Europe, în această toamnă. Serialul, bazat pe romanul bestseller al lui Fredrik Backman, este regizat de Peter Grönlund și îi are în rolurile principale pe Ulf Stenberg, Aliette Opheim, Tobias Zilliacus, Miriam Benthe și Oliver Dufaker.

29
/06
/20

Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință, producții prezentate și premiate la Cannes.

25
/06
/20

”Grilele, genurile, toate categoriile fixate sunt inamicii criticului” şi ”Libertatea criticului este de a nu se supune ierarhiilor gata făcute”. Sunt doar două dintre numeroasele idei stimulante despre critica de film dintr-un dosar din revista franceză „Cahiers du cinéma” pe aprilie, în ultimul număr înainte de schimbarea echipei editoriale.

Pagina 1 din 26412345...102030...Ultima »