Teatrul cel Mare
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-cel-mare/

Ideea unui teatru la Bucureşti se materializează în vremea domnului fanariot I.G. Caragea (1812-1818) prin grija fiicei sale, domniţa Ralu.

Un articol de Georgeta Filitti|9 martie 2016

Într-o sală „de forma oului”, cu trei rânduri de loji şi 14 rânduri de bănci de lemn, toate îmbrăcate cu postav roşu, luminată cu lumânări de seu, de la Cişmeaua Roşie (cam la întretăierea străzii Berthelot cu Calea Victoriei) s-a jucat în limbile greacă, germană dar şi, meteoric, în română. E vorba de Hecuba, tragedia lui Euripide, tradusă de A. Naumescu. Rolul principal l-a interpretat Ion Heliade Rădulescu (fiind şi sufleur pentru ceilalţi!)

Vom vorbi cu alt prilej de soarta acestui teatru şi promotorii lui, de Eforia teatrelor, înfiinţată de Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot, ca şi de activitatea Filarmonicii.

În 1846, vodă Bibescu decide ridicarea unui teatru naţional, demn de capitala ţării. Locul ales aparţinuse unui oarecare Şapte Cuie, apoi se ridicase acolo hanul Filaret. Pe locul acestuia şi  după licitaţii repetate, contestaţii, reclamaţii la Poarta Otomană („S-au despădurit munţii ţării” pentru  lucrarea arhitectului vienez Heft), înfiinţări  şi desfiinţări de comitete şi comisii, la 31 decembrie 1852 – în domnia lui Barbu Ştirbei – se inaugura Teatrul cel Mare. Construit „într-un stil nobil”, după mărturiile vremii, acesta avea 75 de loji, galerie şi 338 de staluri. Instalaţiile scenice fuseseră aduse de la Mannheim. De-a lungul timpului, spaţiile teatrului au fost decorate cu sculpturi şi picturi de interes artistic şi istoric: chipurile unor dramaturgi (Shakespeare, Molière, Schiller, I.L. Caragiale, V. Alecsandri) sau ale unor interpreţi (C. Nottara, Ion Brezeanu, Maria Ciucurescu, Maria Filotti) ş.a.

Specatacolul inaugural a cuprins piesa Zoe sau un amor romanesc (nu românesc!), localizare de Bobescu, muzica de Wachmann, cu actorul bucureştean Costache Caragiale şi focşeneanca Niny Valéry. În continuare s-au cântat mai multe arii din operele Lucrezia Borgia şi Lucia di Lamermoor, interpretate de trupa italiană condusă de Papa Nicola. La intrarea domnitorului şi a suitei sale, s-a cântat uvertura la opera Claca românească, de Wachmann. Presa vremii (Vestitorul românesc, Trompeta Carpaţilor, Bukarester Deutsche Zeitung) a relatat cu lux de amănunte desfăşurarea spectacolului, neuitând să prezinte în termeni ditirambici imaginea publicului: „Frumoasă amestecătură, în care erau reprezetate toate forţele şi toate graţiile, de la dama de rang înalt, cu fruntea scânteind de briliante, până la modesta burgheză în bonetă de tulpan alb şi în rochie simplă de muselin”. Într-un cuvânt, „toate clasele societăţii, toate stările comerţului şi ale burgheziei noastre alergară la această sărbătoare a cultului artelor”.

Sumele încasate au fost distribuite integral, „cu o scumpă cercetare şi nepărtinire”, nevoiaşilor din oraş.

E vremea de început a teatrului nostru, pe care Vasile Alecsandri, nemilos, o descrie astfel: „Jocul actorilor este în gradul cel mai înapoiat, încât orice piesă, bună sau rea, spirituală sau proastă, are aceiaşi soartă: e măcelărită fără milă… Lipsa de modeluri îi obligă a crea rolurile după o închipuire totdeauna greşită…, zbuciumându-se ca nebunii, mişcându-şi braţele ca telegrafele aeriene, întorcând ochii furioşi ca motanii înamoraţi şi răcnind cu aşa furie că publicul se întreabă: ce i-a apucat?”

A urmat un răstimp interesant, frământat, de aproape un secol, în care Teatrul Naţional a devenit o instituţie emblematică a oraşului. În august 1944, trupele germane aflate în retragere l-au bombardat fără milă şi n-a mai putut fi refăcut. Pe locul său, în ultimii ani, s-a ridicat hotelul Novotel, cu o faţadă ce cu greu aminteşte de frumuseţea Teatrului de altă dată.

05
/04
/24

Festivalul Filmului Palestinian, organizat de Centrul Cultural Mahmoud Darwish sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, va avea loc între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie în Cluj-Napoca iar programul detaliat și biletele sunt acum disponibile.

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".