Teatrul e viu prin istoria sa – lansări de carte din cadrul FNT
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-e-viu-prin-istoria-sa-primele-lansari-de-carte-din-cadrul-fnt/

Duminică, 26 octombrie, s-a desfăşurat prima seară a Festivalului Naţional de Teatru la Librăria Humanitas Bucureşti, în cadrul căreia s-au lansat cărţile: „Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese” de Angelo Mitchievici şi „În dialog cu anticii” de Alexandra Ciocârlie.

Un articol de Judy Florescu|28 octombrie 2014

În pofida ninsorii de Sf. Dumitru, iubitorii de literatură s-au arătat interesați de lansarea celor două cărți, Caragiale după Caragiale și În dialog cu anticii, prin participarea lor în număr mare în spațiul cultural de la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Au vorbit: directorul FNT, Marina Constantinescu,  istoricul literar Dan C. Mihăilescu și cei doi scriitori, Alexandra Ciocârlie și  Angelo Mitchievici.

Marina Constantinescu: „Pentru mine, ca om de litere, dar și ca om teatru, cartea Caragiale după Caragiale înseamnă un popas intelectual pe care mi l-am oferit și în urma căruia am avut reinterpretări personale, rememorări a unor spectacole extraordinare din istoria teatrului românesc. Angelo Mitchievici are un tip de observare nu doar asupra unor texte foarte cunoscute ale lui Caragiale, dar şi asupra unor detalii la care chiar și eu m-am grăbit să meditez, să cuget și să nu mă las pradă judecății.”

Dan C. Mihăilescu: „Caragialismul a fost mereu văzut într-o disjuncție, într-un sau-sau diabolic. Noi avem un iad și un paradis la Caragiale. În Caragiale, de multe ori grotescul devine macabru, macabrul devine vesel. Navigăm într-o lume a  nebuniei, navigăm într-o lume a cruzimii. Pentru istoricii literari din sală, vreau să semnalez cel mai provocator nucleu din această carte. Este secvența dedicată cercului literar de la Sibiu, un cerc literar care este lăsat deoparte.

În această carte sunt luate niște texte de Ștefan Augustin Doinaș, de care nu știam, în care mărturisește sincer că noi în Caragiale nu am găsit nici o vână tragică, nici un miez metafizic și că a avut nevoie de ceilalți oameni de cultură din preajma sa (Radu Stanca, Horia Stanca,  Cornel Regman) ca să accepte că adevăratul surâs tragic din literatura română se află în Caragiale.”

Angelo Mitchievici: „Întrebarea fundamentală este: de ce Caragiale? De ce el ni se potrivește atât de bine? Ce este atât de proteic încât când vorbim de complexele noastre identitare îl aducem în discuție pe el și nu pe Eminescu? Caragiale ne arată monstruoși. Încercând să duc lectura mai departe, am constatat că lucrul acesta se petrece cu oameni foarte diferiți, de la regizori de teatru, la regizori de film, la oameni cu o cultură și o erudiție cum au fost și cei de la Cercul Literar de la Sibiu. Problema este cum îl întrebuințăm pe Caragiale? Cum se strecoară în noi și ne informează de foarte multe ori?

Marina Constantinescu: „Alexandra Ciorcârlie este un om al studiului cu creionul în mână în cel mai adevărat și profund sens al cuvântului, căutând nu neapărat lumi moarte, ci lumi îndepărtate, trecând într-o oglindă magică textele literaturii noastre dramatice românești, pe care uneori le-am uitat. Prin cartea În dialog cu anticii se ridică o cortină cu un gest foarte frumos cultural, care lasă să se vadă că nimic nu este mort, că mai întâi a fost cuvântul, că teatrul este ceva viu și provocator. Studiul Alexandrei Ciocârlie propune baza de la care se ridică într-adevăr cultura.”

Alexandra Ciocârlie: „Ceea ce m-a interesat a fost problema pe care și-au pus-o dramaturgii români – în ce fel mai pot fi reluate temele antice? După 2000 de ani, în ce fel mai poate fi adus pe scenă un Oedip ca să trezească interesul spectatorilor contemporani?”

Următoarea lansare de carte din cadrul FNT 2014 de la Librăria Humanitas de la Cișmigiu este luni, 27 octombrie, iar volumul se numește Infinitul dinăuntru de Vlad Zografi.

Foto: Adi Bulboacă

22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.