Teatrul Evreiesc de Stat comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti din 1941
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-evreiesc-de-stat-comemoreaza-80-de-ani-de-la-pogromul-de-la-bucuresti-din-1941/

Desfăşurat pe fondul Rebeliunii Legionare – conflictul deschis dintre generalul Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară –, acest episod reprezintă unul dintre momentele de apogeu al practicilor antisemite din România.

Un articol de Liliana Matei|21 ianuarie 2021

Evenimentul a fost alcătuit dintr-o serie de violențe și crime împotriva evreilor din Capitală. Acțiunile au început în seara zilei de 20 ianuarie 1941, iar în următoarele două zile cartierele Dudești și Văcărești din Capitală au fost devastate. Bilanţul final cuprinde peste 120 de morţi, majoritatea macabrelor asasinate fiind comise în pădurea Jilava – unde au fost înregistrați 90 de morți – precum şi la Abator, pe şoselele Fundeni şi Pantelimon.

De asemenea, Centrele legionare şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost transformate în adevărate centre de tortură. Binecunoscut în memoria colectivă este destinul rabinului Herșcu Gutman şi al fiilor săi. Cei trei au fost ridicați de la domiciliu de Poliția Legionară și duși cu forța în pădurea Jilava, locul unde cei doi fii ai săi – Iancu și Iosef Gutman – au fost executați.

Mărturia sa este grăitoare: „Am auzit împușcături, nu am mai știut ce se petrece cu mine. Am simțit însă cum fiul meu mai mare, atârnat de brațul meu, a murit imediat, în timp ce celălalt s-a mai zbătut puțin și a horcăit. Iară nu știu ce a fost după aceea. Poate că am și leșinat. Nu știam unde sunt, am văzut că fiii mei sunt amândoi morți și plini de sânge”.

Pe lângă pierderile de vieți omenești se numără și cele materiale, în timpul celor trei zile fiind jefuite şi devastate numeroase sinagogi și case de rugăciune, precum și sediul Comunității Evreilor din București. Templul Cahal Grande a ars din temelii, în urma incendierii de către legionari.

Conform datelor Federației Uniunilor de Comunități Evreiești, pagubele materiale includ peste 1 200 de imobile evreiești, dintre care 25 de temple și sinagogi din capitală, care aveau să fie devastate sau incendiate. Au fost atacate și jefuite 616 magazine și 547 locuințe, fiind afectați direct cel puțin 3 579 de evrei.

Teatrul Evreiesc de Stat a programat în această perioadă o serie de evenimente online care omagiază memoria victimelor Pogromului de la București și Holocaustului. Detalii găsiți pe website-ul instituției. Momentele vor fi transmise online pe paginile de Facebook și YouTube ale teatrului.

11
/04
/22

Editura Polirom anunță apariția unui titlu-eveniment în cadrul prestigioasei sale colecții de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom”: „Poemele posibile. Antologie (1966-1975)” de José Saramago, traducere din limba portugheză și note de Simina Popa, volum publicat cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1998).

11
/04
/22

George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis: „În urma recentului comunicat de presă trimis de Primăria Municipiului București, mă văd nevoit să vă răspund punctual la toate afirmațiile FLAGRANT INEXACTE, pe care acesta le conține în legătură cu situația de la Teatrul Tineretului “Metropolis”. Consider că dumneavoastră domnule Primar General, în calitate de Ordonator principal de credite, sunteți direct responsabil de afirmațiile pe care acest comunicat le conține.“

08
/04
/22

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, anunță premiera spectacolului Oglinda neagră. Reprezentația este programată vineri, 15 aprilie, de la ora 19.30, la Sala George Constantin. Montarea după texte de I.L. Caragiale este o poveste muzicală de Cristina Juncu, pe beat-uri de Sever Bârzan și Iulian Sfircea. Protagoniști: Rareș Andrici, Mihaela Subțirică, Vlad Bălan, Cristina Juncu, Crenguța Hariton, iar scenariul este semnat de Vlad Bălan și Cristina Juncu.