Teatrul Naţional Radiofonic propune spre audiţie, la Teatrul Metropolis, MĂTRĂGUNA de Niccolò Machiavelli
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-national-radiofonic-propune-spre-auditie-la-teatrul-metropolis-matraguna-de-niccolo-machiavelli/

Luni, 25 septembrie 2017, la ora 11.00, Teatrul Naţional Radiofonic inaugurează o nouă serie de audiţii cu public, de data aceasta, gazdă generoasă fiind Teatrul Metropolis din Bucureşti, aflat pe strada Mihai Eminescu nr. 89.

Un articol de Petre Ivan|22 septembrie 2017

Proiectul „Ne auzim la… Metropolis” va debuta cu audiţia spectacolului „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli, una dintre cele mai izbutite montări ale anului 2017, realizate la Teatrul Naţional Radiofonic.

Traducerea textului renascentist este semnată de N. Al. Toscani. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

În distribuţie: Florin Piersic, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivaşcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Vasile Manta.

Regia de montaj: Dana Lupu şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic mai 2017.

Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli reprezintă o adevărată capodoperă a literaturii dramatice universale, una dintre cele mai izbutite comedii din toate timpurile, mereu proaspătă şi extrem de actuală, jucată de secole încoace pe marile scene ale lumii şi care continuă să figureze în repertoriile teatrelor, generând succes după succes.

Spectacolul „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli, în regia lui Mihai Lungeanu, ne propune o lectură contemporană a excepționalei opere renascentiste de secol XVI, o alcătuire teatrală în care ascultătorul de azi se poate regăsi cu ușurință. Spiritul critic necruțător, libertatea de conștiință, curajul de a rosti adevăruri, de a arăta viciile, ipocrizia şi paradoxurile unei epoci, protestul împotriva moravurilor și a instituțiilor vremii, în primul rând împotriva corupţiei bisericii, au făcut din piesa „Mătrăguna” o oglindă a societății italiene, în acea explozie de vitalitate a Renașterii, de afirmare exuberantă a vieții, după toată închistarea și tot dogmatismul Evului Mediu.

Adaptarea radiofonică realizată de Mihai Lungeanu a concentrat inspirat întâmplările şi dialogurile, accentuând comicul, subliniind nu doar ceea ce face piesa mereu actuală şi contemporană nouă, ci mai cu seamă ceea ce are ea peren.

Acţiunea dinamică, vigoarea caracterelor, stilul de o remarcabilă teatralitate, savoarea dialogului sunt tot atâtea virtuţi, ce au dat naştere unui spectacol radiofonic viu şi cuceritor. Construcţia dramatică echilibrată, întâmplările palpitante, loviturile de teatru abil calculate, dialogul suculent, dar şi perspectiva filosofică, general-umană şi mai cu seamă conotaţiile moderne generează un tablou animat, expresiv şi plin de înțelesuri.

Muzica ritmează acțiunea, comentează dialogurile, creează convenția, cadrul desfășurării unor evenimente captivante și pline de semnificații, transpunându-ne lesne din Renaștere în contemporaneitate, preumblându-ne inspirat prin mai multe epoci, stiluri, întâmplări.

În „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli, Florin Piersic a revenit spectaculos la Teatrul Național Radiofonic, dându-i viață lui Messer Nicia cu încântătoare naturaleţe, cu ironie și autoironie și, mai cu seamă, cu acel farmec care reprezintă, fără îndoială, marca personalității lui artistice. Alături de el, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivașcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale au conturat personaje bine individualizate, pline de viață, de o vervă comică irezistibilă.

Astfel încât, „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli a devenit o montare incitantă şi plină de vervă, o frescă a lumii italiene renascentiste, plină de vitalitate, de energie şi de culoare locală şi, totodată, o evidentă alegorie politică, o critică acidă şi licenţioasă a corupţiei din societatea acelor timpuri și… din toate timpurile!

Foto: Mătrăguna, Teatrul Metropolis – facebook

 

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.