Teatrul Nottara – 36% dintre bucureşteni merg la teatru cel puţin o dată pe an
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-nottara-36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat, la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

Un articol de Andrada Văsii|29 noiembrie 2013

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

„Publicul bucureştean de teatru” este primul studiu de acest gen realizat după 1989, rezultatele acestuia fiind anunţate miercuri, în conferinţa de presă care a avut loc în sala „George Constantin” a Teatrului Nottara. Studiul a fost realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS.

La conferinţă au participat criticul de teatru Marinela Ţepuş, directoare la Teatrul Nottara şi sociologul Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS. De asemenea, la conferinţă au fost prezenţi reprezentanţii departamentului Secretariat literar din teatrele bucureştene.

„Am făcut acest studiu la sfârşitul lui 2012, cu prelungire în 2013, dintr-o necesitate. Prima necesitate era aceea că, în fiecare raport de activitate, conform noii legi, trebuie să menţionăm studiile pe public şi mi se pare firesc să avem asemenea studii de opinie, pentru că noi facem spectacole, obiectul muncii noastre sunt spectacolele, dar spectacolele nu sunt făcute pentru noi, ci sunt făcute pentru public”, a spus Marinela Ţepuş, directorul Teatrul Nottara.

„De asemenea, am recurs la acest sondaj şi pentru că, din ’90 încoace, referitor la Teatrul Nottara, o parte mare a breslei consideră, şi scrie, şi spune că suntem un teatru de bulevard. Multă vreme, actorii s-au simţit cumva ofensaţi, spunând că, dacă suntem pe bulevard, nu înseamnă că suntem de bulevard”.

Proiectul de cercetare realizat pentru Teatrul Nottara a inclus mai multe studii, printre care obiceiurile şi preferinţele publicului bucureştean de teatru şi obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara.

585.500 de oameni pentru studiul comandat de Teatrul Nottara

Pentru realizarea studiului au fost completate 800 de chestionare prin metoda CATI (interviuri prin telefon asistate de calculator), în perioada 11 – 19 decembrie 2012. Populaţia ţintă a fost formată din persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti. Toţi respondenţii au fost selectaţi în mod aleatoriu dintr-o listă exhaustivă de numere de telefon generată aleatoriu de calculator (atât utilizatori de telefonie mobilă, cât şi utilizatorii de telefonie fixă), din cele şase sectoare ale Bucureştiului.

Aşadar, în ceea ce priveşte notorietatea, atât la cea spontană – când respondenţii au fost rugaţi să menţioneze ce teatre din Bucureşti cunosc, indiferent dacă le-au frecventat vreodată sau nu -, cât şi cea asistată – când respondenţilor li s-a dat o liste cu teatrele din Bucureşti şi au fost rugaţi să spună de care dintre ele au auzit -, pe primul loc s-a situat Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, urmat de Teatrul Nottara şi Teatrul Bulandra.

Citiţi şi: Andi Vasluianu, în spectacolul „Un pic prea intim“, montat de Cristian Juncu la Teatrul Nottara

În funcţie de ritmicitatea cu care au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene au fost grupate astfel: Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (40%), Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% – 24%) şi Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic (10% – 18%).

Un număr relativ mare dintre persoanele intervievate (36%) au declarat că au mers la teatru în ultimul an. Asta ar însemna aproximativ 585.500 de bucureşteni în vârstă de 18 ani şi peste (este vorba de persoane, numărul de spectatori este mai mare, întrucât unele persoane au mers de mai multe ori la teatru), notează Mediafax.

Teatrul Nottara

Spectacolul D’ale noastre – TNB

De asemenea, în funcţie de frecvenţa cu care merg la teatru, spectatorii pot fi grupaţi în trei categorii: spectatori frecvenţi (au mers la teatru cel puţin o dată în ultima lună) – 15,2%; spectatori ocazionali (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimele trei luni) – 33,9%; spectatori rari (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimul an) – 49,5%.

Concluzia ar fi că un număr destul de mare de bucureşteni merg la teatru (comparabil cu situaţia din alte capitale europene), dar jumătate dintre ei merg foarte rar, iar o treime, doar ocazional.

Motivul principal pentru care bucureştenii au declarat că nu merg la teatru a fost lipsa timpului (67,1%), iar 20,8% dintre respondenţi au declarat că nu merg la teatru pentru că biletele sunt prea scumpe.

De asemenea, 48% dintre respondenţi au spus că merg la teatru în weekend, în timp ce 31% au spus că merg în zilele lucrătoare. Potrivit lui Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, vizionarea spectacolelor de teatru nu este percepută ca o activitate de petrecere a timpului liber, ci ca o activitate culturală. Acesta a precizat că, în urma sondajului efectuat, s-a constatat că mare parte dintre cei care merg la teatru sunt tineri.

Dominantele profilului spectatorilor de teatru sunt următoarele: public tânăr şi matur, uşor masculinizat, studii superioare, venituri de peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet. Majoritatea covârşitoare a consumatorilor de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri.

Aceştia preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat, unde se joacă piese de genuri diferite. În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste două treimi dintre spectatori preferă comedia. Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului, doar o proporţie foarte mică de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.).

Cel mai important criteriu pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru îl reprezintă actorii: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă. Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi (54%). O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol este acordată de spectatori regizorilor (49%) şi teatrului unde se joacă piesa respectivă (43%).

A doua parte a conferinţei a prezentat alte detalii din studiu despre Teatrul Nottara referitoare la ultimul spectacol de teatru vizionat, spectacole preferate, profilul spectatorilor care merg la Nottara.

Pentru realizarea acestui studiu s-au completat 531 de chestionare prin metoda CAPI (faţă în faţă cu respondentul, în incinta Teatrului Nottara), în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013.

Populaţia-ţintă a fost alcătuită din persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti, care vizionează spectacole la Teatrul Nottara. Interviurile cu spectatorii Teatrului Nottara s-au realizat prin interceptarea acestora, fie la casa de bilete, fie înainte sau după spectacol.

Potrivit rezultatelor studiului, Teatrul Nottara nu are o imagine clar conturată în percepţia publicului. Cu mici diferenţe, imaginea sa este disipată pe trei profiluri diferite: teatru de artă, teatru de comedie şi teatru de bulevard. Principalele atribute prin care teatrul este individualizat, în comparaţie cu alte teatre sunt: repertoriul variat, amplasarea în oraş, atmosfera caldă, intimă şi trupa de actori (inclusiv cei tineri), notează Mediafax.

Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Teatrul Nottara. Dominantele profilului spectatorilor care merg la Nottara sunt următoarele: mai multe femei, o medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru, studii superioare, venituri peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet.

Foto credit: TNB, Teatrul Nottara

17
/10
/15

Zalabam, zalabam, zalabam! În apropierea Haloween-ului, Hârca face jocurile! Hârca trage sforile! “Hârca se întoarce” cu surprize! Miercuri, 28 octombrie, la ora 20.00, la Teatrul Elisabeta, spectatorii vor avea parte de o reprezentanție specială. Tot atunci, actorii Alexandru Suciu (alias Vlad) și Bogdan Talașman (alias Bâzu) se vor lupta, fiecare cu „armele” lui, pentru iubirea frumoasei Viorica (Diana Dumitrescu).

16
/10
/15

Nu, nu am de gând să vorbesc despre mirese şi nunţi, ci despre două discuri în aparenţă antagonice tocmai prin faptul că vin din partea a doi muzicieni foarte diferiţi, cu o experienţă foarte diferită. Totuşi, un lucru le uneşte: calitatea intrinsecă a muzicii de pe aceste două discuri. Protagoniştii sunt violonistul Ithzak Perlman şi compozitorul Max Richter.

16
/10
/15

O scrisoare scrisă de Wolfgang Amadeus Mozart unui prieten austriac, botanist de renume, a fost vândută în SUA pentru suma de 217.000 de dolari. În misiva de o pagină, scrisă în limba germană și nedatată, dar compusă probabil în iulie sau în august 1786, Mozart (1756-1791) îi cere prietenului său Nikolaus Joseph von Jacquin să îi restituie trei partituri prin curier.

16
/10
/15

Începând de astăzi şi până pe 25 octombrie, la Cluj se desfăşoară cea de-a șaptea ediție a festivalului Comedy Cluj. Din programul festivalului fac parte şi 5 filme distribuite în România de Independenta Film: La Famille Belier, Une heure de tranquillite, Le tout nouveau testament, La Rancon de Gloire şi Queen and Country.

16
/10
/15

Între 23 și 29 octombrie, la Cinema PRO, Cinema Studio și Cinema Elvire Popesco, vor rula câteva dintre cele mai aplaudate filme de la Cannes, unele distinse cu marile premii – Dheepan (Palme d’Or), The Lobster (Premiul Juriului), The Assassin (Premiul pentru Regie), Chronic (Premiul pentru scenariu), maratonul de 338 de minute Arabian Nights, Tale of Tales (cu Salma Hayek și Toby Jones), Louder than Bombs, Mustang (un „The Virgin Suicides” în versiune orientală), La tierra y la sombra (Camera d’Or). Biletele pentru Les Films de Cannes à Bucarest au fost puse în vânzare pe Eventbook.ro și la casieriile cinematografelor în care va avea loc Les Films de Cannes à Bucarest.

16
/10
/15

Vineri, 16 octombrie, Marina Constantinescu deschide noul sezon Nocturne cu poveşti despre Aferim!, dar şi despre actorul care vine din lumea teatrului şi care a cunoscut faima datorită filmului. De la ora 23.00, la TVR 1, TVR HD şi pe TVR+

16
/10
/15

CRONICĂ DE FILM „Macbeth” (2015), al doilea lungmetraj al regizorului australian Justin Kurzel, este o adaptare destul de fidelă celebrei piese a lui Shakespeare, având pe afiş două staruri fără reproş - Michael Fassbender şi Marion Cotillard. În ciuda unor excese vizuale, filmul transmite forţă şi grandoare.

15
/10
/15

Aţi ascultat vreodată un recital de orgă? Un asemenea eveniment muzical deosebit vă propune joi, 22 octombrie (19.00) muzicianul polonez BOGDAN NARLOCH, invitat la Sala Radio, care se bucură de privilegiul de a fi dotată cu cea mai mare orgă din România şi una dintre cele mai mari din Europa (peste 7.600 de tuburi).

15
/10
/15

„Marmură”, nouă premieră la Bulandra, este unul dintre foarte rarele spectacole de pe scenele bucureștene care seamănă, fie și din profil, unei capodopere. De ce? O sumară expunere de motive, deci.

15
/10
/15

Actrița britanică Emilia Clarke, cunoscută în special pentru rolul din serialul Game of Thrones, a fost desemnată cea mai sexi femeie a anului 2015 de revista Esquire. În septembrie, Emilia Clarke a fost desemnată femeia anului și de către revista GQ. Recent, a jucat rolul Sarah Conor în „Terminator: Genisys”.