Teatrul și migrația
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-si-migratia/

Două evenimente care tratează migraţia din perspectiva copiilor şi adolescenţilor, „365 de zile în Germania” (28 mai) şi „Istoriile migraţiei în teatrul românesc de după 1989” (1 iunie), curatori Ciprian Marinescu şi Mihaela Michailov, vor fi prezentate de Institutul Cultural Român de la Berlin.

Un articol de Liliana Matei|27 mai 2020

Migrația forței de muncă a fost unul dintre cele mai importante fenomene politice și economice din România începând cu 1989, cu multiple consecințe la nivelul degradării familiei, reconstrucției căilor subiective de adaptare și dezrădăcinare. Harta migrației urmărește traseele personale ale milioanelor de oameni care caută un loc în care nu doar să supraviețuiască, ci să își poată construi o existență decentă.

Folosind analiza traseului cultural România-Germania, proiectul „365 de zile în Germania” dorește să atragă atenția asupra efectelor fenomenului migrației în rândul tinerilor, atât pentru cei care se mută într-o cultură diferită, cât și pentru cei care îi întâmpină. Acest proiect se concentrează subiectiv și politic pe un grup din Europa care este marginalizat de societate și uneori confruntat cu resentimente negative. Artiștii Mihaela Michailov, Radu Apostol și Ciprian Marinescu lucrează la proiect împreună cu comunitățile românești din Berlin, o clasă a Școlii Hector Peterson din Kreuzberg și Institutul Cultural Român. Pe baza unei cercetări efectuate la Berlin, Mihaela Michailov a scris un text care va fi prezentat pe 28 mai de actrița Estera Stan ca o piesă video regizată de Radu Apostol. Ciprian Marinescu va lua interviuri despre migrație elevilor Școlii Hector Peterson, care vor fi postate online pe 28 mai, pe site-ul www.365-Tage-in-Deutschland.de.

Proiectul este realizat în colaborare cu Dan Lancea (art director), Silke Wittig (curatoare spațiu virtual), Andrei Bârză (creator video) și Julia Schreiner (pedagogie teatrală).

„Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989” cuprinde o selecție de texte teatrale românești despre fenomenul migrației de după 1989, „România! Te pup” de Bogdan Georgescu (traducere de Luisa Bruciavillaggi și Anke Pfeifer), „Dispariții” de Elise Wilk (traducere de Ciprian Marinescu și Frank Weigand) și „În aer” de Alexandra Pâzgu (traducere de Eva Ruth Wemme). Acest proiect prezintă trei perspective diferite asupra migrației între Vestul și Estul Europei. „România! Te pup” spune povestea mai multor oameni care vor să plece din România. „În aer” tematizează un moment de cotitură din istoria României, revoluția din ’89 și momentul când, într-o singură ziua, lumea s-a schimbat radical. „Dispariții” este un text foarte personal al autoarei Elise Wilk despre o familie săsească în diferite perioade ale istoriei. Traducerea textului scris de Elise Wilk a fost realizată cu sprijinul Henschel SCHAUSPIEL Theaterverlag Berlin GmbH.

Bogdan Georgescu s-a ocupat de punerea în scenă a acestor texte. Din distribuţie fac parte Gaby Bila-Günther, Ariel Nil Levy, Oana Cîrpanu, Ciprian Marinescu, montajul fiind asigurat de Aljoscha Hofmann.

Cele trei lecturi scenice vor fi difuzate în premieră în seara de 1 iunie pe site-ul şi pagina de Facebook ICR Berlin și pe site-ul www.365-Tage-in-Deutschland.de . De asemenea, textele vor fi reunite într-un mic volum bilingv, care va fi accesibil publicului la biblioteca ICR Berlin și distribuit cu ocazia următoarelor evenimente din toamnă.

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).