Teleenciclopedia, cu generic nou şi documentare în premieră din 2018
https://www.ziarulmetropolis.ro/teleenciclopedia-cu-generic-nou-si-documentare-in-premiera-din-2018/

Emisiunea cu ajutorul căreia telespectatorii răsfoiesc, de peste 52 de ani, singurul dicţionar enciclopedic pe micul ecran surprinde cu noutăţi la începutul anului 2018. Documentare realizate de profesioniştii de la reputatele companii ARTE, ORF, AMPERSAND etc. vor putea fi urmărite în premieră pe postul TVR 1, la Teleenciclopedia, începând cu sâmbătă, 13 ianuarie, ora 18.50.

Un articol de Petre Ivan|11 ianuarie 2018

Odată cu ediţia 2.562, care va fi difuzată de TVR 1 pe 13 ianuarie, una dintre cele mai longevive emisiuni ale Televiziunii Române, Teleenciclopedia, vine cu noutăţi pentru telespectatori: un nou generic şi documentare de ultimă generaţie, cu grafică 3D şi filmări spectaculoase, producţii achiziţionate de la companii prestigioase.

Muzica este cea binecunoscută, iar fontul folosit este identic cu cel folosit pentru primul generic al emisiunii. Ca în fiecare sâmbătă, Teleenciclopedia este transmisă de TVR 1, de la 18.50, şi în reluare a doua zi, duminică, de la ora 07.00.

„Sunt imagini superbe, documentare fascinante pe care le-am ales pentru telespectatorii noştri. Filme care nu puteau să vină decât cu un nou pachet grafic, cel vechi fiind neschimbat de peste 15 de ani. Sperăm să surprindem plăcut! Îi invităm pe telespectatori să descifreze, în fiecare sâmbătă seară, o nouă pagină de Teleenciclopedie, în care vor găsi concentrată bogăţia inepuizabilă a naturii şi a creaţiei umane” – Oana Haşegan, producătorul emisiunii Teleenciclopedia.

Printre materialele în format HD, care beneficiază de grafică 3D şi filmări spectaculoase cu aparatură specifică de ultimă generaţie, telespectatorii vor putea urmări în premieră documentarele Smart Secrets (Secrete ale marilor pictori) şi Catedrala din Köln, de la ARTE, Dunărea, fluviul-regină, Muzeul de Istorie Naturală al Vienei şi minunata poveste a Cailor din deşertul Namib, de la ORF, o minunată călătorie în lumea jucăriilor – Despre jucării. Şi tot cu Teleenciclopedia vor călători prin pădurile Poloniei, pe urmele bizonilor şi, sub apele calde ale oceanelor, în lumea moluştelor, vor coborî în adâncurile vulcanilor şi vor descoperi hrana viitorului.

În seara zilei de sâmbătă, 22 mai 1965, la ora 20.00, telespectatorii au început să răsfoiască filele unui dicţionar enciclopedic pe micul ecran, care îşi datorează apariţia directorului de atunci al Televiziunii Române, Octavian Paler.

Primii producători ai emisiunii au fost Dumitru Udrescu şi Adolf Oprescu, cel care a ales şi emblematicul generic sonor: Momentul muzical pentru pian şi orchestră compus de Nicolae Kirculescu, interpretat de Orchestra Radiodifuziunii Române, sub bagheta lui Iosif Conta şi avându-l ca solist pe Dan Grigore, încă student.

Ceilalţi producători care şi-au legat, de-a lungul anilor, numele de Teleenciclopedia sunt: Toma Popescu, Ioan Ionel, Cornelia Rădulescu, Gabriela Nuţă, Oana Haşegan. Ei s-au străduit să ofere permanent exigentului public român subiecte variate, într-o formă lingvistică şi vizuală elegantă.

Consultanţi ştiinţifici prestigioşi au asigurat mereu corectitudinea informaţiilor: Răzvan Theodorescu, Alexandru Marinescu, Ion Frunzetti, Andrei Pleşu, Octavian Paler, Harald Alexandrescu, între alţii.

Voci de neuitat au însufleţit miile de texte, devenind parte integrantă a „mărcii” Teleenciclopedia: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Irina Petrescu, Sanda Ţăranu, Ruxandra Sireteanu, Lucia Mureşan, Carmen Movileanu, Cristiana Bota, Florian Pittiş, Dinu Ianculescu, Ludovic Antal, Sorin Balaban, Ion Caramitru, Silviu Stănculescu, George Oancea, Traian Stănescu, Mircea Neacşa, Mihai-Gruia Sandu, Petru Mărgineanu.

La 51 de ani de la inaugurarea ei, sâmbătă, 24 octombrie 2016, la ora 18.50, TVR 1 a difuzat ediţia cu numărul 2.500 a Teleenciclopediei.

Actuala echipă care realizează emisiunea este formată din:

Redactori: Ioana Dimoftcahe, Oana Haşegan, Viviana Roşca

Montaj şi grafică: Dragoş Oproiu

Ilustraţie muzicală: Crina Bolboceanu

Post-procesare sunet: Victor Epure.

Foto: Teleenciclopedia – facebook

 

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.