Televizorul, muzica populară și Sergiu Nicolaescu domină preferințele culturale ale românilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/televizorul-muzica-populara-si-sergiu-nicolaescu-domina-preferintele-culturale-ale-romanilor/

Românilor le place să se uite la TV, să asculte muzică, în general piratată, să meargă la mall, să vadă un film american poliţist, regizorul lor preferat este în continuare Sergiu Nicolaescu, iar de cumpărat, cumpără o carte pe an, ceea ce nu înseamnă neapărat că o şi citesc.

Un articol de Monica Andronescu|26 septembrie 2016

Astăzi a fost prezentat Barometrul de consum cultural pe 2015, în cadrul unui eveniment desfășurat la Ministerul Culturii. Prezenți la fața locului? Doar o mică parte dintre cei care ar putea, ar trebui sau ar fi de dorit să fie interesați de consumul de cultură în România… Concluziile? La fel de triste ca și la celelalte ediții. Românii trăiesc bine merci și fără cultură, viața celor mai mulți se desfășoară lin și fără prea mari interacțiuni cu instituțiile culturale, iar în ce privește cultura la ei acasă, la domiciliul personal, situația e la fel de tristă. Noroc că o salvează televizorul… Și Internetul cu rețelele de socializare. Prin urmare, doar 21% dintre români au citit o carte în ultimul an, în schimb, cei mai mulți dintre români se uită la televizor aproximativ trei ore pe zi și folosesc internetul pentru rețelele de socializare zilnic (70%).

La nivel național, activitatea culturală desfășurată cel mai des este ascultatul de muzică. Pentru că românii își petrec mult timp cu radioul și cu căștile în ureche. Și, într-adevăr, planul auditiv are cea mai ridicată rată de participanți pentru că e vorba de activități pasive… Prin urmare ascultatul muzicii și/sau al radioului reprezintă activități de relaxare și pot avea loc în același timp cu alte activități. Cum ar veni, te duci la piață să cumperi gogoșari și asculți muzică. Acum, dacă intrăm în amănunte și vedem care sunt preferințele românilor în materie de muzică, deja peisajul se modifică substanțial. Mai exact, 52% preferă muzica populară, 22% preferă muzica etno, 16% manelele (aici stăm mai bine decât în 2010, consumul de manele a scăzut cu 4%), 23% preferă muzica pop străină și 14% muzica pop românească (ambele au crescut față de 2010), și 13% muzică clasică. La muzica clasică se pare că s-a dublat consumul. Deci suntem pe calea cea bună… De la 6% în 2010, la 13% în 2015. Sursa muzicii pentru cei mai mulți dintre respondenți rămâne… internetul, de unde o descarcă gratuit, prea puțin fiind dispuși să-și cumpere un CD.

fest

La consumul de carte lucrurile nu sunt tocmai roz. 25% dintre români n-au cumpărat nicio carte în 2015. Iar Barometrul precizează la capitolul dedicat achiziției de carte că „un număr foarte mare de persoane nu au răspuns la această întrebare” din motive multiple, cel mai important dintre ele fiind acela că cei mai mulți dintre ei n-au considerat oportun să răspundă la întrebare, întrucât n-au cumpărat nicio carte în ultimele12 luni. Iar altele au refuzat de teamă că se pun într-o lumină defavorabilă. Din ce-a mai rămas rezultă că la nivelul Bucureștiului există o rată mai mică a celor care n-au cumpărat nicio carte în ultimul an, adică doar 6%, în comparație cu nivelul național unde vorbim deja de 25%. Prin urmare, un sfert din popolația României n-a cumpărat nicio carte în 2015, iar dintre cei care s-au îndurat să smulgă ceva din venitul lor pe un an și să-l dea pe cărți cei mai mulți n-au cumpărat mai multe de 1-5 cărți tot anul. Dar tot e bine, față de nimic…

Studiul mai arată și că femeile cumpără și citesc ceva mai multe cărți decât bărbații. În ce privește achizița cărților, cei mai mulți cumpărători, aproximativ 50% la nivel național preferă modul de achiziție clasic, adică le cumpără personal din librărie. Doar 7% preferă să le cumpere de pe internet, cei mai mulți cumpărători care preferă achiziția pe internet fiind în București. Cel mai important criteriu pentru achiziția unei cărți rămâne subiectul. Circa 60% își aleg cărțile în funcție de subiect, 28% în funcție de renumele autorului, doar 10% în funcție de ofertele de preț, iar renumele editurii, curios lucru, la nivelul eșantionului național contează doar 6%, în timp ce pentru bucureșteni numele editurii contează mult mai mult, aproape 20% dintre ei răspunzând că acesta e un criteriu pentru a cumpăra o carte.

În spațiul public, consumul de cultură arată cam așa: celor mai mulți dintre români le place să meargă la sărbători locale… peste 30% dintre ei participă o dată la 4 luni la astfel de evenimente, în timp ce 28% preferă cinematograful, 17% teatrul și doar 8% merg o dată pe an la filarmonică. Poate mai concludent ar fi să spunem că peste 60% dintre români n-au fost niciodată în 2015 la teatru, la cinema sau la muzeu… Și că în ciuda inflației de festivaluri din toată țara, aproximativ 60% dintre români n-au călcat în anul trecut pe la un astfel de festival.

Și dacă tot vorbim de o oarecare preferință pentru cinema, trebuie să spunem că cei mai mulți aleg mall-ul și filmele americane… Prin urmare, cei mai mulți români vor să meargă la film „ca să-i facă să râdă”, „să-i țină cu sufletul la gură” și să vadă actori celebri. Filmele americane sunt cele mai dorite, mai mult de jumătate dintre respondenți (64%) plasându-le pe primul loc, urmate la o distanță considerabilă (17%) de filmele artistice românești și de filmele artistice europene (12%). Cel mai dorit gen sunt filmele de aventură și cele polițiste, 67% dintre respondenți plasându-le pe primul loc, urmate de comedii (45%) și romantice (29%), pe ultimele locuri plasându-se SF-ul, fantasy-ul și filmele de groază.

Sergiu Nicolaescu rămâne cel mai iubit dintre regizorii români (31%), urmat la o distanță uriașă, de 28 de puncte de Cristian Mungiu, cu 3%, urmat și el de Nae Caranfil, Liviu Ciulei și Lucian Pintilie, toți cu aproximativ două procente.

film

Una dintre concluziile îmbucurătoare ale Barometrului cultural pe 2015 este aceea că a crescut consumul de cultură în rândul tinerilor. 71% dintre ei au mers la cinematograf în ultimele 12 luni și 49% au mers la teatru. La bibliotecă doar 35% – ar fi interesant de văzut consumul exact de carte –, iar la operă doar 11%.

Barometrul de consum cultural pe 2015 a fost realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, eșantionul național reprezentativ folosit, având un volum de 1067 de persoane cu vârsta de peste 14 ani.

23
/10
/15

Săptămâna viitoare, în capitală debutează o nouă ediţie a celui mai important târg de carte cu discount din România: KILIPIRIM. Evenimentul va avea loc din nou la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, zilnic între 10.00 şi 21.30, intrarea fiind liberă.

22
/10
/15

Şi în această a 25-a ediţie FNT, un accent deosebit va fi îndreptat spre cartea tipărită, cartea – văzută ca valoare, fie că e vorba de literatură sau carte de teatru ori studiu ştiinţific. Astfel, Festivalul Naţional de Teatru continuă, pe parcursul celor zece zile de desfăşurare, să transforme semnalul editorial în eveniment public, propunând un număr de 16 lansări de carte.

20
/10
/15

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

18
/10
/15

Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio (Bd. Magheru 29) din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani.

14
/10
/15

„4 A.M. Cantosuri domestice” este o plachetă de versuri de Radu Vancu. 4 A.M. este cea mai grea oră dintr-o noapte. Puțini reușesc să o depășească. Încă și mai puțini dintre supraviețuitori sunt poeți.

14
/10
/15

Lucian Dan Teodorovici a obţinut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul prestigiosului Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, ediţia 2015, pentru romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil şi în ediţie digitală).

13
/10
/15

În luna noiembrie a acestui an, la București va avea loc o manifestare de amploare, respectiv ”Zilele Culturii Ruse”, aflată deja la a V-a ediție. Sub moto-ul ”Haideți să (re)descoperim Rusia împreună”, Centrul Rus, care, totodată, îşi serbează 90 de ani de existenţă, îi invită pe bucureşteni la o călătorie-circuit prin cultura Rusiei.

09
/10
/15

Volumul "Timp second hand. Sfârşitul omului roşu", scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

08
/10
/15

Scriitoarea şi jurnalista belarusă Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre", potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

04
/10
/15

Vă era dor de glumele lui Jerry Seinfeld? Acum le puteți găsi și în varianta scrisă, în volumul „Seinfeld. Pe limba mea”, apărut la Editura Allfa.

02
/10
/15

Marți, 6 octombrie, de la 19:00, Revista de Povestiri organizează la Cărturești Verona a patra întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories, care are în centru romanul „Deadline”, de Adina Rosetti. Invitații care vor discuta despre experiențele lor legate de temele cărții sunt Cristina Ion și Bülent Duagi.