Terorism de bucătărie și “Dumnezeu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/terorism-de-bucatarie-si-dumnezeu/

Marţea sunt trei ceasuri rele! Aşa am auzit. Acum m-am convins. Ca orice bărbat care se respectă la mijlocul săptămânii, la ceas tainic de amurg canicular, pregăteam o fleică la gratar şi un sos de piper cu fulgi de ardei iute, reţetă proprie. Cum acţiunea părea să treneze am apucat telefonul de o aripă şi am început să navighez pe internet.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|6 iulie 2016

La recomandarea amicului Sile, am ajuns la un text al lui Liviu I., jurnalist educat la același liceu ca și mine. Titlul textului, „A murit Dumnezeu” , m-a agățat ca pe un biban mic într-un cârlig mare.

În timp ce eram scufundat în text, dintr-o dată, la 50 de centimetri de mine a avut loc o explozie care m-a făcut să arunc telefonul în tavan și pe mine să mă așez brutal la nivelul gresiei.

Talentatul domn Dede's, între o friptură fragedă şi un meci crocant de la Europeanul Metropolis

Talentatul domn Dede’s, între o friptură fragedă şi un meci crocant de la Europeanul Metropolis

Instantaneu am priceput ce este în sufletul celor prinși în mijlocul unui atentat terorist, simteam pericolul, dar nu știam de unde vine, cine îl generează și cât de mare este.

În timp ce analizam textura gresiei și îmbinările pe lung și pe lat, am aflat că și cealaltă parte a familiei, provenită de la sud de Dunăre, poftise la niște vinete la cuptor, cu oțet și alte ingrediente secrete.

O vânătă, posibil indispusă de soarta ei, a explodat pur și simplu, reușind să umple cuptorul de semințe și pe mine de penibil. Cu sufletul în palma stângă, tremurând ca o frunză de plop, am decis să mă repun pe picioare cu un vin alb de Huși.

Când îmi revenisem parțial, am gustat din sosul de piper. O nouă explozie mi-a pulverizat cerul gurii. Mă așteptam la picanterii, dar nu la foc alimentat cu grenade sub formă de sos.

Cu lacrimi în ochi, am abandonat temporar masa și am terminat textul, unul foarte bun.

P.S.

Constatare:

„Dumnezeu„ din satul lui Liviu I. era un tip respectat pentru argumentele pe care le putea impune cu croșee de stânga și directe de dreapta. Mi-am adus aminte că și în comuna mea exista un „Dumnezeu„, era respectat pentru că săpa puțuri și aducea oamenilor apă. Ce diferențe uluitoare la câțiva kilometri distanță.

Foto: Dede’s,  povestile lui dedes  – facebook

07
/08
/23

Termeni precum doliu, pierdere, angoasă, suferință, nostalgie aparțin zonei afectului, individul trecând, în anumite momente ale vieții lui, prin această arie aproape sinonimică.

09
/07
/23

TESZT e uneori o nuntă pe o scenă. E o fată care plânge. O îmbrățișare în întuneric. O tărie pe care o bei ca să-ți faci curaj în fața adevărului. TESZT e uneori un cuvânt pe care îl așteptai, un om pe care îl admiri, care are în spatele lui alți 100 de oameni pe care îi admiri.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

10
/03
/22

Stiu, langa noi e RAZBOI. Însa acesta și victimele sale nu anuleaza micile războaie, adesea penibile! In pragul urmatorei evaluari a managerilor teatrelor bucureștene, scriu despre cea abia finalizată pentru anul 2020, cu speranta ca urmatoarea, deja anuntata, pentru 2021, va fi “PE BUNE”!

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

17
/09
/21

OPINIE Mai mulţi cineaşti români importanţi, deopotrivă producători şi regizori, printre care Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Ada Solomon şi Nae Caranfil, îşi exprimă nemulţumirea faţă de felul în care se desfăşoară concursurile de finanţare organizate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

30
/06
/21

OPINIE Paradoxul ediţiei din 2021 a Premiilor Gopo a fost că gala s-a desfăşurat în condiţii aproape normale, chiar dacă în aer liber, dar nominalizările şi trofeele au vizat doar cele câteva filme lansate în 2020, un an dezastruos, în care cinematografele au fost mai mult de trei sferturi din timp închise.

24
/03
/21

OPINIE Atunci când un succes internaţional aduce câte un film românesc în atenţia unui public mai larg decât grupul cinefililor fideli, mulţi simt o nevoie irepresibilă de a comenta. Asta nu ar fi o problemă, dacă discursul nu ar cădea în miştocăreală, rostită pe un ton superior: „Vă spun eu cum stă treaba cu cinematografia română!”.

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.