Testamentul Mariei, de Colm Tóibín – O altă viziune asupra dramei cristice
https://www.ziarulmetropolis.ro/testamentul-mariei-de-colm-toibin-o-alta-viziune-asupra-dramei-cristice/

Într-o lume în care evenimentele ce separă cele două ere au fost discutate, bogat interpretate, ecranizate, stîrnind valuri de atitudini, Testamentul Mariei, de Colm Tóibín, apărut de curînd în colecţia „Biblioteca Polirom”, reia povestea femeii care ajunge să-şi vadă fiul, pe Iisus Hristos, răstignit.

Un articol de Petre Ivan|25 aprilie 2014

Nominalizat la prestigiosul Booker Prize în 2013, romanul Testamentul Mariei a fost tradus din limba engleză de Irina Bojin şi este disponibil şi în ediţie digitală.

În noul său roman, „o carte perfectă, tulburătoare, emoţionantă şi zguduitoare” (The New Statesman), Colm Tóibín nu doar dezvăluie cititorilor o viziune subiectivă, ci şi readuce din Istorie o femeie cu tot omenescul din ea.

„Colm Tóibín se foloseşte în Testamentul Mariei de cinismul romanelor lui James Joyce. Puţini au avut curajul să se imagineze observatori ai vieţii Fecioarei Maria chiar în interiorul evenimentelor ce alcătuiesc această viaţă.” (The New York Review of Books)

Carte recomandată de RFI

Primul roman al lui Colm Tóibín (Sudul, 1990) a fost distins cu Irish Times Literature Award în 1991.Testamentul Mariei

Cărţile următoare au confirmat premiul de debut, căci toate au obţinut premii sau nominalizări importante:

Ierburile în flăcări (1992) a cîştigat Encore Award,

Povestea nopţii (1996; Polirom, 2002) a primit Ferro-Grumley Award în 1997,

Farul din Blackwater (1999) a fost nominalizat la Booker Prize,

Maestrul (2004; Polirom, 2007) a fost nominalizat la Man Booker Prize şi distins cu IMPAC Prize, Los Angeles Times Novel of the Year Award şi Prix du Meilleur Livre Étranger,

iar Brooklyn (2009) a cîştigat Costa Novel Award pentru anul 2009.

Foto cu Testamentul Mariei şi Colm Tóibín

 

 

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.