TESZT 2022: „Teatrul arată asemănările, contrastele și paradoxurile diferitelor culturi”
https://www.ziarulmetropolis.ro/teszt-2022-teatrul-arata-asemanarile-contrastele-si-paradoxurile-diferitelor-culturi/

Între 22-29 mai are loc la Timişoara Festivalul Euroregional de Teatru TESZT nr. 13. În creuzetul multicultural al capitalei culturale europene de anul viitor, 24 de spectacole din 11 ţări vor explora în cheie contemporană istorii cu şi despre om în faţa unor mari provocări ale sufletului şi istoriei.

Un articol de Cristina Enescu Aky|20 mai 2022

Cover foto: „Tragedia omului”, regia Silviu Purcărete

Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia-Herțegovina, Slovenia, Croația, Bulgaria, Franța, Italia, Germania și România sunt țările din care companii de teatru de stat și independente vor prezenta spectacole mai mult sau mai puțin clasice, pe teme dintre cele mai intense ale vremurilor noastre precum responsabilitatea colectivă, răspunsul omului și al umanității în fața dragostei, a răului și a suferinței.

Vor fi prezentate și 3 spectacole de dans (superproducția „May B”, inspirată de opera lui Beckett și coregrafiată de Maguy Marin, celebru dansator și coregraf francez, unul dintre cele mai importante figuri ale Noului val francez; „OMMA” o coregrafie pentru 8 dansatori africani semnată de cunoscutul „artist fără frontiere și fără bariere”, plurivalentul Josef Nadj; și „Empty Floor”, spectacolul trupei Imperfect Dancers, rezidentă la Opera din Pisa). Adăugați și trei concerte (rock, jazz și world music), și veți avea panorama unui eveniment pentru care merită să faceți o călătorie de turism cultural la Timișoara. Puteți consulta programul integral al TESZT aici.

Pentru că norocoasa ediție nr. 13 a TESZT își propune să dea un boost pentru reîntâlnirea spectatorului cu artiștii, și să catalizeze și mai multe conexiuni între culturi (locale, europene, artistice), directorul Teatrului Maghiar din Timișoara Balázs Attila ne-a împărtășit ce aduce important acest festival, dar și teatrul în general, în prezentul nostru tulburat, și care sunt de fapt mizele întâlnirilor artistice dintre oameni și culturi diferite.

Balazs Attila, directorul Teatrului Maghiar de Stat și al Festivalului TESZT

Cum își propune TESZT 2022 să fie un „un boost al poftei de teatru”?

În primul rând, trebuie să amintim ideea care a creat TESZT. Se regăsește în numele său – „találkozó”, adică întâlnire. Am căutat mereu artiști și creatori ale căror întâlniri cu publicul și între ei să conducă la rezultate noi. În 2020 și 2021, toate acestea au fost anulate din cauza pandemiei. Așadar este nevoie de o regândire a situației. În al doilea rând, avem nevoie de un boost pentru a restabili situația de acum doi ani. Dar nu dorim doar o re-stabilizare, ci să oferim o secțiune transversală a situației actuale. Pe parcursul săptămânii de festival, așadar, ne uităm în urmă și privim spre viitor, trăind în același timp, intens, în prezent.

Un festival euroregional, organizat într-un oraș cu o îndelungată tradiție de intersecție a mai multor culturi. Ce aduce teatrul important și util în comunicarea interculturală din zonă dar și în general, din lume?

Teatrul este arta prezentului, iar atunci când vine vorba de intersecția diferitelor culturi, teatrul arată asemănările, contrastele și paradoxurile lor. Timișoara se află în poziția norocoasă de a îmbrățișa mai multe culturi și de a experimenta acest lucru în mod real în viața de zi cu zi. Deci aveam făcut deja primul pas. Dacă găsim puncte de convergență, acesta este un al doilea pas. Dacă apoi căutăm și găsim conexiuni în teatru, suntem deja la jumătatea drumului. Ce aduce teatrul și este important? Să ai atâtea întâlniri într-o săptămână, de la local (Timișoara) la regional (Balcani) și la mai larg (Europa) este un pas uriaș. Experiența noastră de până acum arată că aceste întâlniri conduc la rezultate noi. Am putea enumera o serie de coproducții teatrale importante care au fost concepute în aceste 13 ediții, dar și exemple în care bazele cooperării au fost puse la TESZT. Oportunitatea există acum, când se pot contura sinergii. Sarcina noastră este de a crea cadrul pentru întâlniri.

În jurul căror teme principale gravitează spectacolele invitate?

Una dintre cele mai importante este refacerea relației teatru-public, refacerea funcției sociale a teatrului, repunerea în funcțiune a vechilor comunități și crearea de noi comunități creative. Spectacolele pe care le prezentăm noi, teatrul-gazdă, au fost lansate chiar înainte de pandemie și în timpul pandemiei – „Tragedia omului”, în regia lui Silviu Purcărete, și „Omul care nu putea vorbi decât ceea ce citea”, spectacolul regizorului Adrian Sitaru, cu care am inaugurat programul Teatrul-cinema.

Una dintre principalele caracteristici ale perioadei pe care am lăsat-o în urmă a fost incertitudinea. Acest lucru se regăsește, evident, în aproape toate producțiile. Căutarea și depășirea limitelor este, de asemenea, o temă importantă, experimentată și exprimată într-o formă sau alta de toți artiștii. Persoanele sensibile, adică și artiștii, sunt, de asemenea, fragile în situații extreme – vulnerabilitatea lor se reflectă și în munca lor. Ce a schimbat în noi și, fundamental, în relațiile dintre noi (auto)izolarea, distanțarea socială, cum s-a modificat arhitectura relațiilor interumane și artistice în noua realitate sunt interogații care definesc selecția acestei ediții a TESZT.

O altă problemă este responsabilitatea popoarelor și a comunităților care au trecut prin situații de război. Problema participării, a traumei, a implicării sau neimplicării – rezultă din producțiile teatrelor din Croația și Bosnia. Nici temele eroismului și trădării nu pot fi evitate în aceste situații extreme.

Lumea unică a lui Beckett din „May B”, ciocnirea dintre tradiție și viața modernă în „Omma”, confruntarea cu boala din „Empty Floor”, sunt discutate cu ajutorul coregrafiei. Printre temele abordate se numără și reinterpretarea formelor clasice, sub forma meta-teatrului și a teatrului în teatru. Limitele toleranței publicului sunt împinse la maxim atunci când acesta este invitat la un maraton teatral de 10 ore, „no title yet”.

Trecând dincolo de zidurile teatrului, vom gusta din secretele ascunse ale orașului, din referințele de actualitate ale lui Dostoievski, din culturile care se întâlnesc la graniță – am inclus producții ale companiilor independente din Timișoara: Basca, Unfold Motion, Arte-Factum. De asemenea, vom umple spațiile din jurul teatrului cu un spectacol interactiv, „One single breath”, și o super producție de mari dimensiuni, „Moby Dick”. TESZT are 24 de spectacole, teatru, dans contemporan sau concerte.

Ce s-a schimbat (în rău, dar și în bine) în acești ultimi doi ani în relația dintre teatru și public, și cum preconizați această relație în cadrul TESZT 2022?

Partea negativă a fost văzută și auzită pe toate canalele. Suntem interesați de întrebările care sunt puse, de soluțiile și posibilitățile care decurg din aceasta. O situație evidentă este izolarea, resimțită de toți în moduri diferite la nivel individual și comunitar –  aceasta este prezentă în aproape toate producțiile din TESZT. Relațiile s-au schimbat, iar teatrul trebuie să răspundă la acest lucru. De aceea, am adunat diferite perspective prin care să reflectăm asupra distanțelor noi, fizice și sufletești, existente acum între oameni. Comunicarea însăși s-a mutat în alte planuri.

Când spectatorii văd teatru făcut de „alții” (din alte orașe, țări, culturi), ce credeți că le aduce asta? Devenim oare puțin mai curioși, mai toleranți….?

TESZT este ca duminica teatrului maghiar din Timișoara. Este o sărbătoare în care creatorul se odihnește și contemplă. Dacă spectatorul este deschis, curiozitatea sa este satisfăcută. Paleta este foarte colorată, toată lumea are de ales, de acceptat sau de respins. Esențial este că fiecare simte o atingere la un anumit nivel. De aici este doar un pas pentru a pune roțile în mișcare. TESZT ne face curioși, receptivi, pe scurt – oameni care gândesc și simt. Treaba noastră, ca organizatori, este să oferim instrumentele pentru a crea schimbarea.

În aceste vremuri complicate, ce putem găsi în teatru care poate avea relevanță pentru „viața reală”?

Totul pornește de la „viața reală”. Dar dacă întoarcem punctul de vedere, putem găsi „viața reală” în teatru. Teatrul construiește parabole, spune povești, exprimă sentimente și idei prin mijloace specifice. De aici putem trage învățăminte, ne putem îmbogăți emoțional, ne reîncărcăm. Cel mai important lucru este să se stabilească și să se mențină o relație reciprocă dinamică prin care aceste canale să devină permeabile.

Veniți la TESZT 2022 pentru că …?

.. indubitabil veți avea parte de provocări, explorări, chiar revelații.



12
/11
/16

Muzeul Național de Artă al României ne invită, începând cu 16 noiembrie, la o expoziție-medalion, dedicată lui Ștefan Luchian (1868 - 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. „Punte între două lumi – Florile lui Luchian” deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.

15
/09
/16

Sâmbătă, 17 Septembrie 2016, Grădina Sticlarilor (strada Vasile Lascăr nr.36) își redeschide porțile pentru cei care vor să își descopere sau să își dezvolte latura artistică. Intrarea la Grădină este gratuită însă, pentru participare, se percepe o taxă de 20 RON, pentru achiziționarea materialelor necesare.