The Search. Război şi melodramă
https://www.ziarulmetropolis.ro/the-search-razboi-si-melodrama/

CRONICĂ DE FILM Nimic nu părea să anunţe schimbarea de direcţie. După ce a regizat două parodii reuşite la filmele cu spioni şi, în special, la seria cu James Bond şi, ulterior, filmul de mega-succes „The Artist”, francezul Michel Hazanavicius se lansează în drama de război.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 Decembrie 2014

Inclus în competiția Festivalului de Film de la Cannes din acest an, unde nu a fost primit bine de critică, „The Search”, ajuns acum și pe marile ecrane din România, se inspiră (fără a fi un remake) dintr-un film cu același titlu apărut în 1948, în regia unui bun meseriaș într-ale regiei – Fred Zinnemann.

Din această perspectivă, Hazanavicius rămâne fidel intereselor sale artistice, acelea de a-și exprima, prin pastișă, pasiunea pentru un anume cinema clasic, în special american. Un cinema de public, dar nu lipsit de calități regizorale.
Scheletul narativ este împrumutat din filmul lui Zinnemann – în siajul unui război devastator, un copil care rătăcește prin peisajul post-conflict se intersectează cu un reprezentant al autorităților occidentale, care îl ia în grijă, în timp ce cineva drag este în căutarea lui.

În filmul din 1948, triumfalist și ornat cu un stupid comentariu din off explicativ (într-o perioadă când în Europa cinematografică se impusese neorealismul dur), conflictul era cel de-Al Doilea Război Mondial, iar locul de desfășurare – Berlinul, unde SUA se ocupau inclusiv de copiii rătăciți sau rămași orfani și traumatizați.

Hazanavicius alege războiul dus de armata rusă în Cecenia la sfârșitul anilor `90. Iar personajul lui Montgomery Clift din filmul clasic – un militar inimos pe punctul de a reveni în SUA – este înlocuit cu o angajată a unui comitet pentru drepturile omului, jucată de Berenice Bejo. Cu fiecare film, actrița franco-argentiniană etalează un potențial dramatic tot mai rafinat, deși personajul tușant, dar fără umbre, de aici este sub impunătoarea Marie, un complex de nuanțe, din „Le Passe”, filmul din 2013 al iranianului Asghar Farhadi. Un rol care i-a adus anul trecut premiul de interpretare la Cannes.

Dușmanul este, inevitabil, altul. În timpul și imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, răul absolut era întruchipat de naziști. În noul „The Search”, trupele resești (într-o perioadă când, așa cum se menționează, Putin ajunge prima dată premier și devine cunoscut) sunt prezentate ca simbol al brutalității.

Al unei animalități pe care Hazanavicius o descrie prea apăsat și îngroșat printr-un fir narativ care are în centru un tânăr recrut rus și care se adaugă poveștii principale dintre activista europeană și copilul ai cărui părinți sunt uciși, încă de la început, sub ochii săi.

Deși, așa cum aflăm la final, una o precede pe cealaltă, intersectându-se, cele două direcții evoluează și sunt prezentate alternativ, într-un montaj menit să creeze echilibru. Latura emoțională pe care o implică prezența copilului, al cărui chip expresiv compensează incapacitatea de a vorbi, se dorește a fi contrabalansată de duritatea vieții în armata rusă, descrisă ca o lume a relațiilor de subordonare bazate pe forță fizică și umilirea celuilalt. Imaginea filmului, austeră, favorizează culorile șterse, terne, estompate de un plumburiu omniprezent, în ton cu peisajele devastate (filmările au fost realizate în Georgia).

Hazanavicius pare însă mai preocupat să atragă atenția cu orice preț (introduce chiar un discurs cu rol revelator) asupra unui subiect dramatic, cu implicații umanitare și (geo)politice (soarta copiilor și a tinerilor pe timp de război, oriunde s-ar desfășura el), decât să-și calibreze limbajul cinematografic. Dialogurile, în special cele între localnici, sunt de multe ori artificiale, iar acest lucru se simte și fără să cunoști limba.

Deși nu folosește decât pe alocuri muzică, regizorul francez punctează destule mărci ale unei melodrame – chipul copilului este filmat în prim-planuri insistente pentru a stârni mila și compasiunea, iar relația sa cu noua „prietenă” care îl ia în grijă este construită pe tiparul unei apropieri treptate și previzibile.

Hazanavicius se aventurează inclusiv în coregrafierea unor scene de război, executate însă fără imaginație – câteva tancuri, schimburi de focuri și cadavre, o clădire în flăcări în spatele unor soldați.

La egală distanță de realism, naturalism sau metaforă, filmul plutește într-o zonă incertă – nu e nici blockbuster, dar nici operă de autor radicală estetic.

Distribuit de Independența Film, „The Search” a intrat în cinematografe vineri, 19 decembrie

INFO

The Search („Căutarea“, Franţa/Georgia, 2014)

Regia: Michel Hazanavicius

Cu: Bérénice Bejo, Annette Bening, Maksim Emelyanov

Rating: ●●●○○

15
/03
/19

Privind în ochi trecutul apropiat... La 30 de ani de la căderea regimurilor comuniste, discursul antisemit pare să revină în forţă în ţările Europei Centrale şi de Est. Pentru a readuce în memorie câteva dintre lecţiile uneori uitate ale trecutului, între 16 şi 19 martie, Festivalul Internaţional de Documentar și Drepturile Omului „One World Romania” şi Forumul Cultural Austriac Bucureşti propun o „Retrospectivă extraordinară Ruth Beckermann”.

15
/03
/19

Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe organizează cu ocazia ediției a treia a American Independent Film Festival, care va avea loc în București, în perioada 12-18 aprilie 2019, concursul de scenarii intitulat: WRITE A SCREENPLAY FOR.

15
/03
/19

Rulează în cinematografe (distribuit de Bad Unicorn) filmul „Păsări călătoare”, regizat de Ciro Guerra și Cristina Gallego. E o peliculă columbiană care arată douăzeci de ani din istoria tribului Wayuu din deșertul Guajira. Și ce treabă avem noi cu Wayuu și Guajira? Avem.

14
/03
/19

Vă scriu după ce am văzut a doua oară, tot la cinema, acolo unde ar trebui vizionate toate filmele dvs., „Sub umbra părului sălbatic”. Prima dată am văzut acest film minunat în octombrie, la Les Films de Cannes à Bucharest, din primul rând, cu o sală Cinema PRO plină.

13
/03
/19

Se poate vedea în cinematografe filmul „Să nu ucizi” (scris și regizat de Cătălin Rotaru și Gabi Virigina Șarga, aflați la debut în lungmetraj). Filmul e inspirat din fapte reale – scandalul biocidelor diluate din spitalele românești.

13
/03
/19

Documentarul McQueen, un portret fascinant al vizionarului designer britanic, și cineconcertul The Inferno Unseen, care îmbină spectaculos muzica electronică cu imagini până acum nevăzute din arhiva celebrului film neterminat al lui Henri-Georges Clouzot, Inferno (1964), sunt primele titluri anunţate în selecţia Bucharest Fashion Film Festival, ce va avea loc între 11 și 14 aprilie, la Cinema Elvire Popesco, Teatrul Odeon, Promenada și Fix | Botanical Bar.

12
/03
/19

PREVIEW Cea de-a 12-a ediție a festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului One World Romania începe vineri la București. Așa că v-am propus un scurt ghid cu cele mai promițătoare proiecții, care să vă ajute la orientarea printr-un program extrem bogat, cu zeci de filme proiectate pe parcursul a zece zile.

10
/03
/19

Actriţa şi cântăreaţa Julie Andrews va fi recompensată cu Leul de Aur onorific, pentru întreaga activitate, la Festivalul de Film de la Veneţia de anul acesta. Cunoscută pentru rolurile din „Mary Poppins” şi „The Sound of Music”, Andrews a jucat în peste 40 de filme, inclusiv „Victor Victoria” (1982), regizat de fostul ei soţ, Blake Edwards.

10
/03
/19

CRONICĂ DE FILM Ca în cazul oricărui gen, există melodrame bune şi melodrame proaste. În ciuda numeroaselor sale nominalizări şi premii, inclusiv la Cannes şi Oscar, „Capernaum” (2018), al treilea film al regizoarei libaneze Nadine Labaki, este din a doua categorie.

07
/03
/19

METROPOLIS SPECIAL Din 8 martie o redescoperim pe Nina Cassian prin intermediul documentarului „Distanța dintre mine și mine”, semnat de Mona Nicoară și Dana Bunescu, ocazie cu care vă propunem o incursiune în viața poetei cu ajutorul notelor sale de jurnal.

Page 1 of 23012345...102030...Last »