TIFF 2017. Cinema în 360 de grade
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2017-cinema-in-360-de-grade/

CORESPONDENŢĂ DE LA TIFF: Spaţiu dedicat în cadrul TIFF realităţii virtuale (VR – Virtual Reality) şi cinema-ului interactiv, InfiniTIFF lansează o serie de întrebări despre natura şi limitele limbajului cinematografic şi schimbările estetice pe care le presupun aceste forme inovatoare şi experimentale.

Un articol de Ionuț Mareș|4 iunie 2017

La această a 16-a ediţie, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca propune un spaţiu special, în fosta Casă de Modă, dedicat câtorva forme noi de creaţie audiovizuală, înrudite strâns cu cinema-ul.

Spaţiul InfiniTIFF este dedicat unor programe precum VR Cinema (o selecţie de filme scurte – ficţiune, documentar, animaţie, clipuri – realizate în ceea ce se numeşte realitate virtuală), Doom Room (o instalaţie care combină elemente performative live şi ficţiune VR, al cărei scop este să-i ofere participantului o experienţă senzorială foarte intensă) sau Loop Cinema (calupuri de scurtmetraje şi clipuri de pe YouTube).

De asemenea, în cadrul unor proiecţii în săli tradiţionale de cinema, spectatorii sunt invitaţi să devină regizori, mai exact să aleagă modul în care continuă povestea în momente-cheie dintr-un anume film.

Conceputul de cinema realizat în realitate virtuală, singurul pe care l-am experimentat în cadrul InfiniTIFF, permite o chestionare a naturii limbajului cinematografic şi a modului în care se schimbă realizarea şi vizionarea tradiţională de filme.

Bineînţeles, cea mai la îndemână observaţie care se face despre această formă de cinema este că oferă o puternică experienţă imersivă, mai intensă decât cinema-ul 3D. Senzaţie dată în primul rând de deconectarea de lumea din jur în cadrul spaţiului de proiecţie, prin căşti şi ochelarii speciali pe care le presupun o astfel de vizionare în care participantul stă, de pildă, pe un scaun rotativ care îi permite să se mişte cu lejeritate în funcţie de ceea ce este interesat să „decupeze” singur cu privirea din film.

Estetic, cinema-ul realizat în 360 de grade aruncă în aer în primul rând ideea de cadru – spectatorul este în continuare, inevitabil, prizonierul spaţiului ales sau construit de către regizor, însă libertatea sa este mult mai mare. Şi asta pentru că privitorul îşi poate crea propriul cadru, apropiat de privirea periferică umană, îşi poate alege direcţia spre care să privească în orice moment în timpul vizionării.

Asta înseamnă o varietate foarte mare de experienţe – fiecare spectator îşi face propriul film. E drept, în limitele a ceea ce îi oferă deja regizorul, a ceea ce el a filmat în 360 de grade.

Se schimbă de asemenea ideea de montaj – acea construcţie narativă realizată prin înlănţuirea de cadre şi secvenţe de diferite durate. În VR, totul capătă o mult mai mare fluiditate, iar „montajul” este de fapt un continuum de cadre în permanentă transformare, fără limite, pe care tu ca spectator le decupezi prin modificarea constantă a centrului de interes.

Regizorul poate totuşi ghida atenţia spectatorului – în primul rând prin design-ul de sunet. Inevitabil, reflexul participantului este de a căuta cu privirea sursa sunetelor pe care le aude în jurul său – de la dialoguri între personaje la diferite zgomote.

Spaţiul cinematografic şi, implicit, mizanscena se schimbă de asemenea. Filmările 360 de grade de la înălţime, în spaţii închise (o maşină, o cameră) sau în vastităţi naturale precum câmpii sau deşerturi oferă probabil cele mai intense experienţe de cinema în realitate virtuală.

Această formă de cinema, strict depedentă de dezvoltarea tehnologiilor, permite câteva posibilităţi de exprimare artistică pe care modul clasiv de realizare a filmelor nu le poate oferi. Şi va fi tot mai mult căutată de unii cineaşti, inclusiv dintre cei consacraţi (aşa cum s-a întâmplat deja în acest an la Cannes, unde Alejandro González Iñárritu a prezentat un astfel de proiect de realitate virtuală).

Însă este dificil de spus dacă acesta e viitorul cinematografiei sau când va veni acest moment: în fond, în cei peste 100 de ani de la apariţia cinema-ului, nu s-a schimbat foarte mult modul în care vedem filme, în ciuda numeroaselor experimente artistice sau tehnice.

Sursa foto: Facebook TIFF

31
/01
/24

În februarie, pe HBO Max ai conținut nou de urmărit în fiecare zi a lunii! Cu 29 de titluri noi, este la alegerea ta dacă vrei să urmărești cele mai noi filme, seriale, documentare, animații de pe HBO Max sau, de ce nu, să te pui la curent cu altele dintre sutele de titluri care sunt deja pe platformă.

30
/01
/24

În luna februarie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unui apreciat cineast, reprezentant al Noului Val în cinematografie: Cătălin Mitulescu regizor, scenarist şi producător. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova invită telespectatorii în noaptea de sâmbătă, 3 spre 4 februarie, la un maraton cinematografic alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de Cătălin Mitulescu.

29
/01
/24

Vika este un DJ carismatic în vârstă de 84 de ani și o adevărată vedetă a a scenei clubbingului din Varșovia. Confruntându-se cu trecerea timpului, Vika este de părere că vârsta este doar un număr și îi inspiră pe cei din jurul ei să își trăiască viața la maxim. Documentarul „Vika!” Este disponibil pe HBO Max.

29
/01
/24

Într-o lume și o industrie care se schimbă extrem de rapid, un renumit cineast italian, autor de modă veche, caută sens în filmele pe care le face, în dragoste, precum și în politică. Din 2 februarie, Un viitor luminos/ Il sol dell’avvenire, noul film al lui Nanni Moretti, o comedie care critică modul de a face filme al platformelor de streaming și apără viitorul cinematografului, are premiera în cinema, distribuit de Independența Film.

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

18
/01
/24

CRONICĂ DE FILM Bizară, dar şi simptomatică decizia realizatorilor filmului "Klaus & Barroso" de a semna cu "regie colectivă", nenumită. Asta ar putea sugera că toţi cei trei scenarişti - Adrian Nicolae, Cosmin "Micutzu" Nedelcu şi Bogdan Theodor Olteanu -, dintre care primii doi sunt şi actori în roluri centrale, s-au ocupat de regie.