Cultura gustului. O băcănie cu poveste și un concurs de rețete vechi, în cadrul Timișoara 2021
https://www.ziarulmetropolis.ro/timi%c8%99oara-capital%c4%83-cultural%c4%83-2021-cultura-gustului-o-b%c4%83c%c4%83nie-cu-poveste-%c8%99i-un-concurs-de-re%c8%9bete-vechi-%c3%aen-cadrul-timi%c8%99oara-2021/

Prin propunerea de proiect coordonată de Simona Neumann, directoarea Asociaţiei Timişoara 2021, oraşul de pe Bega a câştigat în 2016 titlul de capitală culturală europeană în anul 2021, dar proiectele asociate acestui eveniment sunt deja în plină desfăşurare. Sunt multe evenimente extrem de interesante, inedite şi de impact la Timişoara, iar unul dintre acestea s-a axat în această toamnă pe cultura gustului şi a hranei, respectiv pe hrană ca parte esenţială a culturii locale.

Un articol de Cristina Enescu Aky|11 octombrie 2018

Mâncarea nu este doar un act indispensabil vieții ci de-a dreptul un act cultural, comunitar, adesea și artistic, și un element care aduce laolaltă oameni, comunități, istorii și povești. Băcănia – Reciproc Cafe este ”o cafenea bistro și băcănie” din Timișoara, unde se găsesc numai produse de la producători din zonă, sau din comerț echitabil internațional (cafeaua și unele ceaiuri). Ceaiuri din plante, siropuri și dulcețuri naturale (după rețete și din ingrediente tradiționale), produse apicole, brânzeturi maturate – toate provin din surse nu doar artizanale și în cea mai mare parte locale, ci și ”din practici agricole responsabile față de mediu și de muncitori. Fiecare produs pe care îl veți achiziționa de la noi este însoțit de povestea sa, despre modul în care acesta a fost realizat”, conform site-ului lareciproc.ro

Dar nu despre latura comercială a acestei întreprinderi sociale vă povestim aici. Pentru că, da, Băcănia este o întreprindere socială care are la bază un proiect din 2009 al Consiliului Europei în Timișoara, intitulat ”Teritorii de coresponsabilitate”, care a avut ca obiectiv promovarea economiei sociale și solidare. Proiectul s-a axat pe concepte precum consum responsabil, comerț echitabil, fair trade, agricultură susținută de comunitate, întreprinderi sociale. Toate acestea gravitează în jurul tematicii tradiția gastronomică și hrana ca patrimoniu cultural.

Coordonatorii Băcăniei–Reciproc Cafe (Mihaela Vețan și Sergiu Florean) au dezvoltat și ONG-ul CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare), care a fost ales ca colaborator în proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Includerea acestei organizații în proiect s-a născut ”din dorința de a atrage atenția publicului asupra faptului că hrana este un major, vechi și foarte important element al identităților culturale. Există soiuri vechi de plante care se pierd dacă nu sunt folosite ca alimente, de exemplu un specific al Banatului era cultivarea și consumul de napi, pe baza cărora exista și o rețetă tradițională, care însă nu se mai prea face pentru că se mai prea găsesc napi”, așa cum spune Mihaela Vețan, coordonator al proiectului.

Rețete vechi ca liant comunitar și cultural peste generații

La începutul lunii septembrie, în cadrul Timișoara 2021, CRIES a lansat un Concurs de rețete tradiționale din Banat, în cadrul căruia publicul a fost invitat să înscrie rețete vechi specifice zonei. Trei rețete au fost alese câștigătoare pe 9 octombrie, toate cele trimise urmând a fi publicate online. Cele câștigătoare a fost preparate de trei bucătari profesioniști pe 10 octombrie, când se sărbătorește Ziua națională a produselor agroalimentare.

Aceste proiecte dedicate hranei ca resursă culturală aduc un element indispensabil unui proiect cultural de amploarea Timișoara 2021. Chiar dacă tradițiile gastronomice ale diferitor comunități dintr-o aceeași zonă pot fi foarte diferite, ritualurile și tradițiile asociate gastronomiei sunt o parte indispensabilă și plină de povești a oricărei istorii, culturi sau comunități. Scopul acestor proiecte este să reactiveze memoria gastronomică a oamenilor din zonă dar totodată și să creeze oportunitatea unor interacțiuni sociale.

Organizatorii proiectului au avut întâlniri cu diferite asociații de pensionari, sperând că vor găsi acolo rețete și povești despre meniuri vechi. Surpriză, însă: multe gospodine deținătoare de astfel de rețete și istorii nu realizau importanța și relevanța acestui patrimoniu cultural imaterial. ”Pe cine mai interesează oare rețetele astea vechi?” Majoritatea rețetelor înscrise în concurs au venit din mediul rural. ”De la o doamnă care venea dintr-o comunitate din zonă cu mulți slovaci am primit o rețetă de gogoși fierte, spre deosebire de obiceiul bănățenilor de a le frige. Altcineva ne-a adus o foarte interesantă rețetă de sarmale cu nucă” (Mihaela Vețan, Băcănia – Reciproc Cafe).

Aceste rețete reînvie o memorie culturală importantă, însă miza este mai largă – nu doar reactivarea unor rețete trecute, ci și includerea lor în cultura gastronomică de astăzi, atât pentru comunitatea locală cât și pentru turiști, prin intermediul industriei Horeca. ”Ne gândim să organizăm evenimente publice la care să se gătească aceste rețete, sau să mergem cu ele prin școli, în comunități de sportivi… Ideea fiind de a continua să le punem în valoare. De asemenea, în continuare vrem să facem o bază de date cu mici producători din județul Timiș pentru a îi pune pe aceștia în legătură cu domeniul Horeca. Dacă vorbim despre rețete specifice, vorbim și de importanța de a găsi astfel de rețete în meniuri – iar pentru asta cel mai bine e să folosești nu doar rețete tradiționale ci și materie primă locală, proaspătă. Am constatat că oamenii din industria gastronomică adesea nu știu unde pot găsi astfel de materie primă, de aceea ne-am gândit să le facem legătura cu producătorii locali din zonă”.

Hrană, artă și cultură – dar neapărat sustenabile

Tradițiile și cultura hranei sunt și un excelent prilej de educare și chiar creație artistică. ”O altă componentă a proiectului nostru este un program de educație pentru consum responsabil în școli, în 2019 am planificat să colaborăm cu 10 școli, iar apoi un număr mai mare până în 2021. De asemenea lucrăm la un proiect prin care dorim să implicăm artiștii în această tematică a hranei, în diferite modalități, și la un Festival al Sustenabilității, prin care să atragem atenția asupra sustenabilității manifestărilor culturale de tip festivaluri asupra mediului natural, a oamenilor, a comunităților. Multe festivaluri lasă în urmă foarte multă mizerie. Intenționăm să realizăm și un ghid pentru organizarea sustenabilă și responsabilă de evenimente culturale, care va fi promovat în rândul tuturor organizațiilor care vor colabora într-un fel sau altul la proiectul Timișoara 2021. Dincolo de impactul cultural și de componenta de divertisment, e important să fim conștienți cu toții de impactul pe care astfel de evenimente îl au după terminarea lor” (Mihaela Vețan)



21
/11
/23

Ce începe clandestin și se termină cel puțin amuzant? O petrecere organizată de barmanul Klaus (Adrian Nicolae) la clubul în care lucrează, unde fratele lui, bodyguard (Cosmin „Micutzu” Nedelcu) e nevoit să dea o mână de ajutor, cu zâmbetul pe buze, e povestea filmului Klaus & Barroso.

20
/11
/23

Vineri, 24 noiembrie 2023 (de la 19.00) veți asculta la Sala Radio una dintre creațiile muzicale religioase care s-au bucurat de un mare succes în sec. XIX: Stabat mater, lucrare semnată de ROSSINI, marele compozitor italian cunoscut mai ales pentru operele sale, printre care celebrele Il barbiere di Siviglia (Bărbierul din Sevilla) sau La Cenerentola (Cenușăreasa).

20
/11
/23

Vineri, 1 decembrie, de la ora 18:30, vă propunem Concertul Extraordinar de Ziua României, o punte între generații, eveniment în cadrul căruia soliști ai Operei Naționale București vor interpreta arii, lied-uri și duete din creația românească alături de tinerii membri ai Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess”, acompaniați la pian de către Luminița Berariu și Bogdana Grecova.

17
/11
/23

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, se joacă în premieră pe scena Sălii Palatului din București, cu participarea extraordinară a Baletului Operei Naționale București, avându-i ca invitați pe prim balerinii de talie mondială Iana Salenko și Marian Walter.

17
/11
/23

Editura Litera invită cititorii să se bucure de noi apariții editoriale, reduceri și întâlniri cu autorii favoriți, între 22 și 26 noiembrie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2023, desfășurat la Pavilionul Central Romexpo.

17
/11
/23

Înaintea concertului de pe 18 noiembrie de la Arenele Romane, byron lansează un videoclip pentru cea mai complexă piesă din repertoriul trupei - În infern. Scrisă într-o singură zi, orchestrată în 6 luni și filmată în două zile, piesa de zece minute încheie noul album Efemeride.

17
/11
/23

„Un film care ne-a impresionat prin mizanscena sa, o relatare istorică lipsită de manierism care ne-a surprins, un film care ne-a făcut să plonjăm în haosul evenimentelor din 1989, odată cu fuga lui Ceaușescu. Un film în care agitația Revoluției nu e surprinsă doar în varii locuri din Sibiu, dar și în reacțiile și limbajul personajelor.”

17
/11
/23

Teatrul Excelsior anunță premiera spectacolului-manifest (R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI de Yael Ronen și Dimitrij Schaad, traducerea Mircea Sorin Rusu, în regia lui Radu Nica, unul dintre numele de referință ale scenei românești, multiplu nominalizat la Premiile UNITER și câștigător în 2005 al Premiului de debut pentru spectacolul „Nora“, realizat la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

17
/11
/23

Jessie J, Róisín Murphy, Katie Melua, Delia, Emma, José González, unii dintre cei mai în vogă și apreciați artiști ai momentului, ale căror comunități de fani și urmăritori însumează doar pe YouTube peste 12.000.000 de persoane din întreaga lume și care sunt ascultați de peste 25.000.000 de persoane lunar pe platforma Spotify, vin în premieră la Timișoara, în luna decembrie, pe scena evenimentului „Timișoara 2023 la nesfârșit”

16
/11
/23

Marți, 21 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Radio din București, violoniștii Simina Croitoru și Gabriel Croitoru, acompaniați de pianistul Horia Mihail, vor susține concertul de încheiere a ediției din acest an a Turneului ”Vioara lui Enescu”.