Cultura gustului. O băcănie cu poveste și un concurs de rețete vechi, în cadrul Timișoara 2021
https://www.ziarulmetropolis.ro/timi%c8%99oara-capital%c4%83-cultural%c4%83-2021-cultura-gustului-o-b%c4%83c%c4%83nie-cu-poveste-%c8%99i-un-concurs-de-re%c8%9bete-vechi-%c3%aen-cadrul-timi%c8%99oara-2021/

Prin propunerea de proiect coordonată de Simona Neumann, directoarea Asociaţiei Timişoara 2021, oraşul de pe Bega a câştigat în 2016 titlul de capitală culturală europeană în anul 2021, dar proiectele asociate acestui eveniment sunt deja în plină desfăşurare. Sunt multe evenimente extrem de interesante, inedite şi de impact la Timişoara, iar unul dintre acestea s-a axat în această toamnă pe cultura gustului şi a hranei, respectiv pe hrană ca parte esenţială a culturii locale.

Un articol de Cristina Enescu Aky|11 octombrie 2018

Mâncarea nu este doar un act indispensabil vieții ci de-a dreptul un act cultural, comunitar, adesea și artistic, și un element care aduce laolaltă oameni, comunități, istorii și povești. Băcănia – Reciproc Cafe este ”o cafenea bistro și băcănie” din Timișoara, unde se găsesc numai produse de la producători din zonă, sau din comerț echitabil internațional (cafeaua și unele ceaiuri). Ceaiuri din plante, siropuri și dulcețuri naturale (după rețete și din ingrediente tradiționale), produse apicole, brânzeturi maturate – toate provin din surse nu doar artizanale și în cea mai mare parte locale, ci și ”din practici agricole responsabile față de mediu și de muncitori. Fiecare produs pe care îl veți achiziționa de la noi este însoțit de povestea sa, despre modul în care acesta a fost realizat”, conform site-ului lareciproc.ro

Dar nu despre latura comercială a acestei întreprinderi sociale vă povestim aici. Pentru că, da, Băcănia este o întreprindere socială care are la bază un proiect din 2009 al Consiliului Europei în Timișoara, intitulat ”Teritorii de coresponsabilitate”, care a avut ca obiectiv promovarea economiei sociale și solidare. Proiectul s-a axat pe concepte precum consum responsabil, comerț echitabil, fair trade, agricultură susținută de comunitate, întreprinderi sociale. Toate acestea gravitează în jurul tematicii tradiția gastronomică și hrana ca patrimoniu cultural.

Coordonatorii Băcăniei–Reciproc Cafe (Mihaela Vețan și Sergiu Florean) au dezvoltat și ONG-ul CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare), care a fost ales ca colaborator în proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Includerea acestei organizații în proiect s-a născut ”din dorința de a atrage atenția publicului asupra faptului că hrana este un major, vechi și foarte important element al identităților culturale. Există soiuri vechi de plante care se pierd dacă nu sunt folosite ca alimente, de exemplu un specific al Banatului era cultivarea și consumul de napi, pe baza cărora exista și o rețetă tradițională, care însă nu se mai prea face pentru că se mai prea găsesc napi”, așa cum spune Mihaela Vețan, coordonator al proiectului.

Rețete vechi ca liant comunitar și cultural peste generații

La începutul lunii septembrie, în cadrul Timișoara 2021, CRIES a lansat un Concurs de rețete tradiționale din Banat, în cadrul căruia publicul a fost invitat să înscrie rețete vechi specifice zonei. Trei rețete au fost alese câștigătoare pe 9 octombrie, toate cele trimise urmând a fi publicate online. Cele câștigătoare a fost preparate de trei bucătari profesioniști pe 10 octombrie, când se sărbătorește Ziua națională a produselor agroalimentare.

Aceste proiecte dedicate hranei ca resursă culturală aduc un element indispensabil unui proiect cultural de amploarea Timișoara 2021. Chiar dacă tradițiile gastronomice ale diferitor comunități dintr-o aceeași zonă pot fi foarte diferite, ritualurile și tradițiile asociate gastronomiei sunt o parte indispensabilă și plină de povești a oricărei istorii, culturi sau comunități. Scopul acestor proiecte este să reactiveze memoria gastronomică a oamenilor din zonă dar totodată și să creeze oportunitatea unor interacțiuni sociale.

Organizatorii proiectului au avut întâlniri cu diferite asociații de pensionari, sperând că vor găsi acolo rețete și povești despre meniuri vechi. Surpriză, însă: multe gospodine deținătoare de astfel de rețete și istorii nu realizau importanța și relevanța acestui patrimoniu cultural imaterial. ”Pe cine mai interesează oare rețetele astea vechi?” Majoritatea rețetelor înscrise în concurs au venit din mediul rural. ”De la o doamnă care venea dintr-o comunitate din zonă cu mulți slovaci am primit o rețetă de gogoși fierte, spre deosebire de obiceiul bănățenilor de a le frige. Altcineva ne-a adus o foarte interesantă rețetă de sarmale cu nucă” (Mihaela Vețan, Băcănia – Reciproc Cafe).

Aceste rețete reînvie o memorie culturală importantă, însă miza este mai largă – nu doar reactivarea unor rețete trecute, ci și includerea lor în cultura gastronomică de astăzi, atât pentru comunitatea locală cât și pentru turiști, prin intermediul industriei Horeca. ”Ne gândim să organizăm evenimente publice la care să se gătească aceste rețete, sau să mergem cu ele prin școli, în comunități de sportivi… Ideea fiind de a continua să le punem în valoare. De asemenea, în continuare vrem să facem o bază de date cu mici producători din județul Timiș pentru a îi pune pe aceștia în legătură cu domeniul Horeca. Dacă vorbim despre rețete specifice, vorbim și de importanța de a găsi astfel de rețete în meniuri – iar pentru asta cel mai bine e să folosești nu doar rețete tradiționale ci și materie primă locală, proaspătă. Am constatat că oamenii din industria gastronomică adesea nu știu unde pot găsi astfel de materie primă, de aceea ne-am gândit să le facem legătura cu producătorii locali din zonă”.

Hrană, artă și cultură – dar neapărat sustenabile

Tradițiile și cultura hranei sunt și un excelent prilej de educare și chiar creație artistică. ”O altă componentă a proiectului nostru este un program de educație pentru consum responsabil în școli, în 2019 am planificat să colaborăm cu 10 școli, iar apoi un număr mai mare până în 2021. De asemenea lucrăm la un proiect prin care dorim să implicăm artiștii în această tematică a hranei, în diferite modalități, și la un Festival al Sustenabilității, prin care să atragem atenția asupra sustenabilității manifestărilor culturale de tip festivaluri asupra mediului natural, a oamenilor, a comunităților. Multe festivaluri lasă în urmă foarte multă mizerie. Intenționăm să realizăm și un ghid pentru organizarea sustenabilă și responsabilă de evenimente culturale, care va fi promovat în rândul tuturor organizațiilor care vor colabora într-un fel sau altul la proiectul Timișoara 2021. Dincolo de impactul cultural și de componenta de divertisment, e important să fim conștienți cu toții de impactul pe care astfel de evenimente îl au după terminarea lor” (Mihaela Vețan)



16
/08
/23

CULMEA: Film și educație de mediu are loc între 6 și 10 septembrie, la Brașov, și este primul festival de film care își propune să folosească educația cinematografică în sprijinul copiilor și tinerilor care vor să cunoască mai multe despre mediu și criza climatică și să le ofere un instrument pentru dezbatere și implicare în aceste domenii.

15
/08
/23

Ai căutat bucuria sinceră a unor copii care dansează? Ai căutat gustul memorabil al siropului de soc? Sau zâmbetul unui femei de 101 ani, îmbrăcată într-un costum săsesc de sărbătoare?

14
/08
/23

La împlinirea a 15 ani (pe data de 15 august) de la înființarea Orchestrelor Naționale de Tineret ale României, proiect creat și coordonat de violoncelistul și profesorul Marin Cazacu, Orchestra Română de Tineret a fost pentru a șaptea oară invitată la Festivalul Young Euro Classic de la Berlin, unul dintre cele mai importante evenimente culturale de gen din întreaga lume.

13
/08
/23

Corneliu Baba a căutat neîncetat, prin pictură, ce e dincolo de formă și culoare, s-a perfecționat tot timpul, s-a depășit pe sine însuși tot timpul, astfel obligându-i pe cei care i-au urmat să meargă mereu mai departe.