Timp, Memorie și Spațiu în literatura exilului
https://www.ziarulmetropolis.ro/timp-memorie-%c8%99i-spa%c8%9biu-%c3%aen-literatura-exilului/

Scriitorul libanez Elias Khoury, unul dintre cei mai importanţi autori contemporani de limbă arabă, se va afla la Bucureşti în perioada 30 mai-2 iunie 2018, cu prilejul lansării romanului „Copiii ghetoului. Numele meu este Adam”, apărut de curând în colecţia „Biblioteca Polirom”.

Un articol de Liliana Matei|20 mai 2018

Autorul își va întâlni cititorii români joi, 31 mai, la ora 18.00, la Librăria Cărturești Verona (Grădina Secretă), unde va purta un dialog cu scriitoarea Daniela Zeca, pornind de la romanul său apărut la Editura Polirom, pe tema: Timp, Memorie și Spațiu în literatura exilului. Elias Khoury va fi prezent, de asemenea, sâmbătă, 2 iunie, la ora 16.00, la Târgul Internațional de Carte Bookfest 2018, la Scena Arena din Pavilionul B al Complexului Romexpo.

Invitați, alături de autor, la ambele evenimente vor fi ES Rana Mokaddem, Ambasadoarea Republicii Libaneze în România,  Nicolae Dobrișan, traducătorul volumului și Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. Evenimentele sînt organizate de Editura Polirom și Ambasada Republicii Libaneze în România, iar intrarea este liberă.

Adam Dannun imigrează la New York încercând să fugă de o dragoste distrusă de traumele psihologice provocate de ocupaţia israeliană. Lucrează într-un restaurant unde prepară falafel şi începe să scrie un roman de dragoste al cărui protagonist este Waddah al-Yaman, un celebru poet arab din vremuri apuse. Dar odată ce firul poveştii se desfăşoară, îşi fac apariţia întâmplări mai vechi din copilărie, din ghetourile pe care armata israeliană, după ce a evacuat mare parte din Lod, le-a construit pentru cei rămaşi în oraş. Personajele din poveste devin oameni din lumea reală, iar istoria dramei trăite în ghetourile palestiniene se contopeşte cu încercările naratorului de a se elibera de o identitate care nu mai e doar a lui.

Elias Khoury s-a născut la Beirut în 1948. A lucrat în presă între 1975 şi 1997 şi a îngrijit rubrica de cultură a ziarului Al-Safir (1981-1991), a revistei Al-Karmel (1981-1983) şi a suplimentului literar al ziarului Al-Nahar (1992-2008). A fost profesor invitat la Columbia University, New York (1980-1982) şi global distinguished professorla New York University (2001-2014). Elias Khoury a scris nuvele, romane, eseuri de critică literară şi piese de teatru. Romanul „Poarta soarelui” a fost desemnat cea mai bună carte a anului 2002 de Le Monde Diplomatique, The Christian Science Monitor şi The San Francisco Chronicle. Romanul „Ca şi când ea ar fi dormit” a primit Arabic Novel Prize 2008. Elias Khoury a fost nominalizat la International Prize for Arabic Fiction 2017.

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.