Tineri artiști caută bunici care să îi învețe pasiunile lor
https://www.ziarulmetropolis.ro/tineri-artisti-cauta-bunici-care-sa-ii-invete-pasiunile-lor/

Cunoaşteţi bunici pricepuţi şi volubili, care să aibă poveşti pentru Retro Radio? Actori, regizori şi muzicieni, alături de peste 30 de bunici, doresc să recompună istoria – unică şi antologică – a culturii artizanatului informal din România.

Un articol de Liliana Matei|15 ianuarie 2021

Ei vor să știe totul despre zacuscă, murături sau mileuri, despre șosete, fulare și mănuși sau despre tiparele din revista Burda. Îi interesează măștile cu argilă, rostul trusei de scule, grădinăritul sau secretele vinului de țară.

Dacă bunicii tăi se pricep la unul din domeniile de mai jos, au chef să povestească și crezi că le-ar plăcea să intre în echipă, înscrie-i completând formularul de aici.

Interviurile cu ei vor sta la baza unui nou podcast original, ce pornește de la convingerea că generația bunicilor noștri este o sursă de înțelepciune, umor și talent.

Haine – tricotat, croșetat, împletit, confecții, pielărie, croitorie, vopsit, decolorat hippie etc

Băuturi – țuică, pălincă, vișinată, vin și alte băuturi de casă

Rețete – murături, marmelade și gemuri, zacuscă, conserve, inventat rețete noi etc

Frumusețe – măști de față, de păr, creme, săpunuri

Grădinărit: tuns gard viu, plante pe casa scării, mici sere, straturi la bloc etc

Sănătate – tincturi, plante medicinale, cataplasme, leacuri

Bricolaj – mobilier, porți de lemn, garduri, tâmplărie, construcții, fântâni etc

Alte activități creative.

Retro Radio este un proiect audio cu acoperire națională, care va fi disponibil publicului larg într-o serie de podcasturi originale. Reconstruim, din povești și pilde, prețioasa cultură creativă a bunicilor noștri. Cunoștințele și priceperea lor sunt o importantă resursă cultrală și socială. Prea complicată pentru pentru generația „ready made”, dar obișnuită în orice familie românească, creativitatea artizanală valorifică cea mai specială serie a „secretelor de familie”: de la modele de goblen sau împletituri complicate, la tehnici de tâmplărie, proceduri „fără greș” de frumusețe, alături de rețete secrete de murături, zacuscă, prăjituri sau dulcețuri. Toate „de casă” și toate păstrându-și încă un alt fel de identitate în comparație cu deja comercialul „home made”. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, în cadrul programului Ziua Culturii Naționale.

Echipa. Membru fondator al trupei indie Toulouse Lautrec, Cătălin Rulea colaborează de mulți ani în proiecte de teatru, artă contemporană sau ecologie. Ruxandra Maniu este una dintre cele mai versatile și prezente actrițe ale tinerei generații, face parte din trupa teatrului Odeon, a câștigat marele premiu al Galei Hop și a colaborat cu regizori importanți. Sillyconductor este prezent la cele mai importante evenimente de muzică contemporană din ultimii zece ani, iar Ioana Păun este o artistă de teatru și performance cunoscută pentru lucrările și demersurile ei incisive, cu miză socială. Compozitoarea Diana Miron este cunoscută pentru contribuția sa la realizarea coloanei sonore al filmului Touch me not, premiat cu Ursul de Aur în 2018. Flavia Giurgiu a lucrat cu teatre importante și regizori avangardiști, fiind una dintre cele mai îndrăznețe voci din artele performative de la noi. Sorin Dobrin – membru al echipei celui mai recent film al lui Cristi Puiu, are experiență atât în film și teatru, cât și în proiecte de implicare civică.

Ilustrații de Romina Ionescu.

 

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.