„Tixit cu călători” sau „ticsit de călători”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tixit-cu-calatori-sau-ticsit-de-calatori-cum-e-corect/

Suntem în pandemie. Suntem pe fugă. Și nu e deloc simplu. Viaţa cotidiană se derulează acum după alte ritmuri. Când se recomandă insistent distanţarea, se practică înghesuiala. Din varii motive. Unul dintre ele, graba.

Un articol de Monica Andronescu|26 martie 2021

Suntem în pandemie. Suntem pe fugă. Și nu e deloc simplu. Viața cotidiană se derulează acum după alte ritmuri. Când se recomandă insistent distanțarea, se practică înghesuiala. Din varii motive. Unul dintre ele, graba.

Anul trecut, pe vremea asta, când panica pusese stăpânire pe oameni într-un fel îngrijorător, deloc favorabil discernământului, agențiile de presă, televiziunile și publicațiile relatau tot timpul incidente provocate de nerespectarea regulilor și a restricțiilor sanitare. O fac și acum. Avem un déjà vu. Răsfoind publicațiile digitale, găsim o mulțime de exemple. În ediția online a ziarului „Libertatea”, de pildă, dăm și de propoziții la fel de grăbite ca oamenii: „În plină campanie de izolare, de distanțare socială, de protecție, un microbuz din Dej a fost tixit cu călători”, citim în articolul intitulat „Imagini incredibile din Dej. În plină pandemie, oamenii stau înghesuiți în transportul în comun”, publicat în 30 martie 2020.

Acum totul se face în viteză, de aici și neglijența. Oamenii nu mai au răbdare și parcă nici cuvintele nu mai au. Relația dintre oamenii și cuvinte se cam duce de râpă. Asta face graba, nu-i așa? În cazul invocat, recitind propoziția, te oprești la „tixit cu călători”. Ceva pare că nu e în regulă cu exprimarea asta. Ceva ne atrage atenția. Dar ce? „Ticsit” sau „tixit”? Cum e corect?

Pe vremuri, când se dădeau examene cu note, într-un test de gramatica limbii române te puteai întâlni cu o cerință care să te întrebe: „A ticsi” sau a tixi”? „A catadicsi” sau „a catadixi”? Acum însă, cum examenele au dispărut ori s-au schimbat total, ceea ce se vede și în exprimarea concetățenilor, slabe șanse să ai de făcut astfel de alegeri. Acum, e foarte posibil să dai de „autobuze tixite” și să nu protestezi!

Dincolo de glumă, situația e simplă din punct de vedere gramatical. Forma corectă a verbului este „a ticsi”, originea cuvântului nefiind clară. La fel, corect este „a catadicsi”, adesea scris greșit.  Și încă un element: de obicei, participiul corect „ticsit” de urmat de prepoziția „de”.  Dar cine se mai împiedică azi în detalii?

Graba ne conduce viața și luăm lucrurile de-a gata și adesea după ureche. Și gramatica poate cădea victimă comportamentului „după ureche”. Facem după cum „sună”, nu e timp de verificări. La o simplă verificare, descoperim că „tixit” apare în viețile noastre mult mai des decât aveam impresia. Pe 10 iunie 2018, agenția de presă Mediafax informa, într-un articol intitulat „Băsescu: este greu să găsești un individ cu caracter mai mizerabil decât Dragnea”, cu privire la „un discurs tixit de perfidie și minciună”. Iar pe www.stirileprotv.ro citim, într-o știre din 14 martie 2020, în articolul „Imagini greu de înțeles la Londra. Oamenii iau cu asalt metroul, în ciuda restricțiilor”, că  „metroul era tixit”. Dacă ar fi fost „ticsit”, ar fi fost cu totul altceva!  Parol!



29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.