„Tixit cu călători” sau „ticsit de călători”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tixit-cu-calatori-sau-ticsit-de-calatori-cum-e-corect/

Suntem în pandemie. Suntem pe fugă. Și nu e deloc simplu. Viaţa cotidiană se derulează acum după alte ritmuri. Când se recomandă insistent distanţarea, se practică înghesuiala. Din varii motive. Unul dintre ele, graba.

Un articol de Monica Andronescu|26 martie 2021

Suntem în pandemie. Suntem pe fugă. Și nu e deloc simplu. Viața cotidiană se derulează acum după alte ritmuri. Când se recomandă insistent distanțarea, se practică înghesuiala. Din varii motive. Unul dintre ele, graba.

Anul trecut, pe vremea asta, când panica pusese stăpânire pe oameni într-un fel îngrijorător, deloc favorabil discernământului, agențiile de presă, televiziunile și publicațiile relatau tot timpul incidente provocate de nerespectarea regulilor și a restricțiilor sanitare. O fac și acum. Avem un déjà vu. Răsfoind publicațiile digitale, găsim o mulțime de exemple. În ediția online a ziarului „Libertatea”, de pildă, dăm și de propoziții la fel de grăbite ca oamenii: „În plină campanie de izolare, de distanțare socială, de protecție, un microbuz din Dej a fost tixit cu călători”, citim în articolul intitulat „Imagini incredibile din Dej. În plină pandemie, oamenii stau înghesuiți în transportul în comun”, publicat în 30 martie 2020.

Acum totul se face în viteză, de aici și neglijența. Oamenii nu mai au răbdare și parcă nici cuvintele nu mai au. Relația dintre oamenii și cuvinte se cam duce de râpă. Asta face graba, nu-i așa? În cazul invocat, recitind propoziția, te oprești la „tixit cu călători”. Ceva pare că nu e în regulă cu exprimarea asta. Ceva ne atrage atenția. Dar ce? „Ticsit” sau „tixit”? Cum e corect?

Pe vremuri, când se dădeau examene cu note, într-un test de gramatica limbii române te puteai întâlni cu o cerință care să te întrebe: „A ticsi” sau a tixi”? „A catadicsi” sau „a catadixi”? Acum însă, cum examenele au dispărut ori s-au schimbat total, ceea ce se vede și în exprimarea concetățenilor, slabe șanse să ai de făcut astfel de alegeri. Acum, e foarte posibil să dai de „autobuze tixite” și să nu protestezi!

Dincolo de glumă, situația e simplă din punct de vedere gramatical. Forma corectă a verbului este „a ticsi”, originea cuvântului nefiind clară. La fel, corect este „a catadicsi”, adesea scris greșit.  Și încă un element: de obicei, participiul corect „ticsit” de urmat de prepoziția „de”.  Dar cine se mai împiedică azi în detalii?

Graba ne conduce viața și luăm lucrurile de-a gata și adesea după ureche. Și gramatica poate cădea victimă comportamentului „după ureche”. Facem după cum „sună”, nu e timp de verificări. La o simplă verificare, descoperim că „tixit” apare în viețile noastre mult mai des decât aveam impresia. Pe 10 iunie 2018, agenția de presă Mediafax informa, într-un articol intitulat „Băsescu: este greu să găsești un individ cu caracter mai mizerabil decât Dragnea”, cu privire la „un discurs tixit de perfidie și minciună”. Iar pe www.stirileprotv.ro citim, într-o știre din 14 martie 2020, în articolul „Imagini greu de înțeles la Londra. Oamenii iau cu asalt metroul, în ciuda restricțiilor”, că  „metroul era tixit”. Dacă ar fi fost „ticsit”, ar fi fost cu totul altceva!  Parol!



20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.