„Toată lumea din familia noastră”. Viaţa ca o farsă
https://www.ziarulmetropolis.ro/toata-lumea-din-familia-noastra-viata-ca-o-farsa/

Relansat pe platforma gratuită Cinepub, „Toată lumea din familia noastră”, de Radu Jude, rămâne probabil cea mai bună comedie neagră a Noului Cinema Românesc.

Un articol de Ionuţ Mareş|8 decembrie 2016

În cronica pe care i-o dedica filmului „Toată lumea din familia noastră” în Dilema veche în aprilie 2012, criticul Andrei Gorzo scria despre lungmetrajul lui Radu Jude că este o „farsă domestică”.

În accepțiunea generală, farsa – care se trage din teatru, dar care s-a adaptat fără dificultăți și la film încă de la începuturile acestuia – ar desemna o comedie care face apel la situații exagerate sau de-a dreptul extravagante.

În „Toată lumea din familia noastră”, Jude adoptă convenţia cinemaului realist: foloseşte locaţii reale şi personaje ca în viaţă, condensează acţiunea în câteva ore, ocoleşte muzica non-diegetică sau orice alte efecte artificiale, pune în scenă momente obişnuite, aparent banale (un tată se duce la fosta soţie pentru a-şi lua fiica într-o vacanţă), utilizează camera de filmat ca pe un martor al întâmplărilor (pe care le urmăreşte dintr-o poziţie firească), apelează la planuri secvenţă.

Însă în această estetică asumat realistă, el introduce, discret, mai multe elemente de dramaturgie care transformă filmul într-o farsă. O farsă care vine în primul rând ca efect al felului în care Jude surprinde, uneori în tuşe intenţionat apăsate, ridicolul vieţii (fără ca privirea lui să devină una cinică) şi în care pune la încercare limitele a ceea ce ar putea fi  considerat plauzibil.

Iar scopul pare să fie provocarea spectatorului, punerea lui într-o situaţie de disconfort, în care îi sunt testate reacţiile şi i se transmite că ceea ce vede este mai mult decât o comedie obişnuită, complezentă cu gusturile sale – este o comedie neagră de familie, care îi poate înşela aşteptările.

jude-play

„Toată lumea din familia noastră” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

În primul rând, Jude foloseşte în rolurile de părinţi ai (anti)eroului, Marius (Şerban Pavlu) şi, respectiv, în cel de mamă al fostei soţii, Otilia (Mihaela Sîrbu), trei actori celebri, asociaţi programele TV de umor şi teatrului de revistă: Alexandru Arşinel, Stela Popescu şi Tamara Buciuceanu-Botez.

Prin distribuirea lor, se creează inevitabil o conexiune cu un anume tip de comedie burlescă, însă într-un mod foarte subtil şi mai curând meta-cinematografic, pentru că cei trei sunt scoşi din rolurile lor obişnuite şi puşi să joace cât mai natural personaje realiste, în interpretări de contreemploi.

Apoi, fiecare ceartă pe care o declanşează Marius acumulează o tensiune proprie, tot mai mare, care degenerează în violenţă, chiar până la un patetism deplorabil, care îl transformă în final pe protagonist, evadat pe fereastră de teama poliţiei, într-un „personaj de cartoon gen motanul Tom, ajuns la capăt de episod cu blana făcută ferfeniţă şi cu rezilienţa intactă” (Andrei Gorzo).

Însă Jude apelează şi la mici trucuri care subminează aerul ferm şi presupus serios al lui Marius. El cumpără pentru fiica sa o caracatiţă mare de pluş, roşie, pe care, pe drumul spre părinţi, o duce în spatele bicicletei, ceea ce îi dă un aer comic-caraghios.

În plus, odată ajuns în fostul apartament, este mereu prins între nervozitatea pe care i-o produc fosta soţie şi actualul partener al acesteia (Gabriel Spahiu) şi nevoia de a se controla, de a păstra aparenţa că este un tată bun în faţa fiicei sale (Sofia Nicolaescu) şi un bărbat demn în faţa fostei soacre (Tamara Buciuceanu Botez). Iar acest constrast este o sursă uriaşă de umor, completat însă de un inevitabil îndemn la compasiune: nu este uşor să asişti la autodistrugerea unui om conştient că s-ar putea să-şi fi ratat viaţa.

Articol apărut şi pe blogul lui Ionuţ Mareş.

26
/09
/14

Cinci filme intense regizate de cineaste sau axate pe personaje feminine puternice vin în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie), la Cinema Patria, Cinema Studio și Elvira Popescu. Două dintre ele au obținut premii importante la Cannes: Le Meraviglie a câștigat Marele Premiu, iar Party Girl – Camera d’Or.

25
/09
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Dolce far niente” (1998) este cel mai puţin cunoscut film al lui Nae Caranfil, nedreptăţit de lipsa unei distribuţii în România. Însă complexitatea construcţiei şi amestecul de umor caranfilian şi dramă de epocă în stil italian îl recomandă ca unul dintre cele mai reuşite filme ale regizorului.

25
/09
/14

La cea de-a noua ediţie a festivalului Anim’est, ce va avea loc între 3 şi 12 octombrie, animaţia e colorată în accente regale: şcoala invitată oficial la Bucureşti este Royal College of Art, din Londra, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de arte şi design din lume.

24
/09
/14

Jurnaliști puși în situații extreme, soldați reîntorși din Afghanistan, efectul misiunii NASA pe Lună asupra unei comunități de provincie, un fost cercetător devenit gangster, femei la putere versus bărbații la îndeletniciri domestice, un profesor de engleză pornit în căutarea lui John Lennon sunt doar câteva dintre personajele celei mai importante secțiuni, Competiția Internațională, a celei de-a VI-a ediții a Comedy Cluj.

24
/09
/14

Planşa, Productia independenta DaKINO Production si DIUD Film, surprinde o poveste de iubire autentică, trăită în cel mai uman mod cu putinţă, de îndragostiţii pasionaţi de scrimă.”Planşa” a surprins publicul cu o redare unică a artei de a face scrima, un sport al minţii şi al trupului, al controlului şi al anticipării exacte a intenţiilor adversarului.

22
/09
/14

Premiul Publicului celei de-a noua ediţii Anim’est (3 şi 12 octombrie) îi va reveni unuia dintre cele 37 de scurtmetraje de animaţie proiectate în cadrul secţiunii speciale Animash - în afara categoriilor competiţionale ale festivalului - o serie de filme de animaţie selectate ţi premiate la festivaluri internaţionale de renume.

22
/09
/14

“Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj (10-19 Octombrie). Evenimentul va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 19:00 când la Cinema Florin Piersic, psihiatrul londonez Hector va da startul distracției și filmelor bune.

22
/09
/14

Proiectul "Fotografie în versuri și muzică" înseamnă ilustrarea unei poezii atât prin imagini, cât și prin pasaje muzicale originale, care să reflecte tema creației literare atât vizual, cât și auditiv.

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

19
/09
/14

Începând cu primul weekend din octombrie, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est deschide, la cea de-a noua ediţie, împreună cu cei de la Calup, porţile unei noi locaţii-gazdă: o frumoasă casă istorică ridicată în anii’40 la numărul 46, pe strada Jean Louis Calderon, devine Re:Animation Hub.

18
/09
/14

În avanpremiera celei de-a șasea ediții a “Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj”, bucureștenii sunt așteptați la o proiecție specială, duminică, 28 septembrie de la ora 22:00 în Club Control.

18
/09
/14

“România face documentar” exprimă simplu și concis dorința de a educa prin intermediul cinematografiei, folosindu-se de ideea de unitate întru cultură prin mijloace artistice. Documentarul aduce povești reale din viață, nemodificate și spuse întru totul așa cum sunt. De aceea, poveștile filmate despre români, aparținând unor români participanți la festival, demonstrează că România poate și face documentar.