Tolstoi, Goethe şi Nicolae Herlea – Ştiaţi că…?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tolstoi-goethe-si-nicolae-herlea-28-august/

“Simţurile nu înşală, judecata înşală.” – Johann Wolfgang von Goethe / „Dacă ne cercetăm bine, aproape întotdeauna vom găsi la noi un păcat pe care-l osândim la alţii.” – Lev Tolstoi. Lev Tolstoi şi Goethe, doi dintre sei mai importanţi gânditori ai lumii, s-au născut într-o zi de 28 august.

Un articol de Petre Ivan|28 august 2017

Alături de Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca vârsta de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski).

Operele lui Lev Tolstoi, în special Război și pace și Anna Karenina, au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului. În Amintirile sale, Tolstoi își rezumă într-o pagină biografia:

„Privindu-mi viața, examinând-o din punctul de vedere al binelui și al răului pe care l-am făcut, îmi dau seama că toată lunga mea existență se poate împărți în patru perioade: prima, cea poetică, minunată, inocentă, radioasă a copilăriei, până la paisprezece ani. Apoi cei douăzeci de ani oribili, de grosolană depravare în slujba orgoliului, a vanității și mai ales a viciului. A treia perioadă, de optsprezece ani, a durat de la căsătorie până la renașterea mea spirituală: lumea ar putea-o califica morală, pentru că în cei optsprezece ani am dus o viață familială cinstită și regulată, fără a ceda nici unuia din viciile pe care opinia publică le condamnă. Dar toate interesele mele erau limitate la preocupări egoiste, pentru familia mea, pentru bunăstare, pentru succesul literar și toate satisfacțiile personale. În sfârșit, a patra perioadă este cea pe care o trăiesc acum, după regenerarea mea morală; din aceasta n-aș vrea să schimb nimic, în afară de relele obiceiuri pe care le-am deprins în perioadele precedente.” — L. N. Tolstoi

Tot într-o zi de 28 august:

476: Sfârșitul Imperiului Roman de Apus. Romulus Augustus (475-476), ultimul împărat, este detronat de Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților). Instaurarea dominației germanice în Italia.

1804: La 28 august/9 septembrie 1804, un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. După aceasta s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor orașului.

1850: Opera romantică Lohengrin a compozitorului german Richard Wagner a avut premiera la Weimar, în Germania de astăzi.

1922: Prima reclamă de radio a fost difuzată de postul de radio „WEAF”, din New York.

1963: De pe treptele Monumentului Lincoln din Washington, DC, Martin Luther King, Jr. a ținut discursul I Have a Dream.

1996: Charles, Prinț de Wales și Diana, Prințesă de Wales divorțează.

S-au născut:

1749: Johann Wolfgang von Goethe, scriitor german (d. 1832)

1828 (S.V.): Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910)

Horia Lovinescu

Horia Lovinescu

1899: Charles Boyer, actor francez (d. 1978)

1917: Horia Lovinescu, dramaturg român (d. 1983)

1927: Nicolae Herlea, bariton român

1930: Ben Gazzara, actor american (d. 2012)

1939: Rodica Ojog-Brașoveanu, scriitoare română (d. 2002)

1947: Vivi Dragan Vasile, director de imagine

1962: David Fincher, regizor american

1965: Shania Twain, interpretă americană de muzică pop

1969: Jason Priestey, actor american

S-au stins din viaţă:

1917: Calistrat Hogaș, prozator român (n. 1847)

1995: Michael Ende, scriitor german (n. 1928)
În urmă cu 31 de ani, într-o zi de 28 august, cântăreaţa Tina Turner primea o stea pe renumita alee a celebrităților de la Hollywood.

 

Foto: Tolstoi, Goethe şi Nicolae Herlea – wikipedia

28
/03
/14

Luni, 31 martie, de ora 19.00, vă aşteptăm în librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire cu Victor Ieronim Stoichiţă, profesor al Universităţii din Fribourg. În dezbatere, "Efectul Sherlock Holmes.Trei intrigi cinematografice", cel mai recent titlu apărut în seria de autor Victor Ieronim Stoichiţă la editura Humanitas.

28
/03
/14

Editura Allfa iniţiază un proiect nou în cadrul colecţiei sale de literatură Strada Ficţiunii: „Lista lui Alex. Ştefănescu“. Proiectul își propune promovarea scriitorilor români contemporani în galeria de onoare a unei colecții cu o vastă panoplie de autori contemporani, proveniți de pe toate continentele lumii.

27
/03
/14

Astăzi, 27 martie, de la ora 17.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti, va avea loc lansarea romanului Apa neagră de Nicolae Stan, apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Invitaţi, alături de autor: Dan Silviu Boerescu şi Nicolae Iliescu.

20
/03
/14

În week-end, în cadrul ediției din această primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount, organizatorii le propun vizitatorilor o serie de evenimente: de la dezbateri care au ca public-țintă pe iubitorii de literatură, la lansări de carte dedicate celor interesați de cărțile de popularizare.

20
/03
/14

Miercuri, 26 martie, la ora 18.00, la Clubul Ţăranului, va avea loc lansarea volumului Sebastian, ceilalţi şi-un câine, romanul de debut al jurnalistului Mihai Radu - Polirom, „Ego. Proză”. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când Editura Polirom a lansat colecţia „Ego. Proză”, coordonată de Lucian Dan Teodorovici.

20
/03
/14

Romancierul japonez Haruki Murakami va publica în luna aprilie un volum de nuvele, prima sa lucrare aparţinând acestui gen literar din ultimii nouă ani. În Japonia şi nu numai, orice carte semnată de Murakami ajunge bestseller.

17
/03
/14

La Godot-Café, pe Blănari, la numărul 14, s-a desfășurat un prânz cu cărți în mijlocul săptămânii. S-au prezentat, în context, colecțiile de primăvară-vară ale editurilor Humanitas și Humanitas Fiction. Printre acestea, Djuvara, Patapievici, Pleșu, Cărtărescu, Kundera, Baricco, Llosa, Sabato, Vonnegut, Anais Nïn sau Ezra Pounde.

06
/03
/14

Considerată drept una dintre cele mai importante lucrări despre istoria gîndirii politice medievale, Cele două corpuri ale regelui de Ernst H. Kantorowicz este cel mai nou titlu apărut în colecţia „Historia” a Editurii Polirom, în traducerea lui Andrei Sălăvăstru, cu o prefaţă semnată de William Chester Jordan şi postfaţă de Alexandru Florin Platon disponibil şi în format electronic.