Toma Enache, regizor: „Povestea filmului s-a închegat de la sine”
https://www.ziarulmetropolis.ro/toma-enache-regizor-povestea-filmului-s-a-inchegat-de-la-sine/

INTERVIU Toma Enache, jurnalist, poet şi regizor, îşi lansează pe 24 octombrie primul lungmetraj, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Producţia este o premieră, fiind primul film vorbit în limba aromână. Regizorul spune că a ales să interpreteze rolul principal pentru că a simţit că aşa poate transmite ceea ce-şi doreşte, „într-un ritm mult mai bun şi într-un mod autentic”.

Un articol de Corina Vladov|22 octombrie 2013

INTERVIU Toma Enache, jurnalist, poet și regizor, își lansează pe 24 octombrie primul lungmetraj, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Producția este o premieră, fiind primul film vorbit în limba aromână. Regizorul spune că a ales să interpreteze rolul principal pentru că a simțit că așa poate transmite ceea ce-și dorește,  „într-un ritm mult mai bun și într-un mod autentic”.

Corina Vladov: Care a fost ideea sau întâmplarea de la care a pornit scenariul?

Toma Enache: De-a lungul timpului am avut câteva idei pentru a scrie o poveste pe care aș fi vrut inițial să o prezint într-un scurtmetraj. La un moment dat, mi-a trecut prin minte ideea că „nu sunt faimos, dar sunt aromân.” Dintr-o dată s-au decantat toate ideile şi povestile la care mă gândisem pentru a scrie scenariul unui film și mi-a fost limpede că această formulare era titlul pe care mi-l doream. După asta, povestea filmului s-a închegat de la sine.

Care este publicul țintă al filmului?

Toma Enache: Toti cei care cred că visele se pot înălța ca zmeiele în copilărie. Adică toți cei care iubesc filmele și cred în povești și în lucrurile făcute cu pasiune.

De ce ați ales să spuneți povestea prin mijloacele filmului, nu cele ale teatrului? Cât de grea a fost trecerea de la un mediu la altul?

Toma Enache: Pentru că filmul îți oferă posibilitatea de a spune o poveste a ta și a neamului tău, tuturor celor care se regăsesc în ea, indiferent în ce colț al lumii trăiesc. O piesă de teatru nu poate face asta. Trecerea de la teatru la film a fost surprinzător de naturală.

Citiţi şi: Nu sunt faimos, dar sunt aromân – câştigă invitaţii la acest film!

E reconfortant să știi că obțiii de la actori cea mai bună dublă, pe care o montezi și nimic nu o mai poate schimba. În teatru, starea actorilor, starea publicului, faptul că totul se întâmplă în direct, în afară de emoția pozitivă, îți pot da și mari bătăi de cap. Depinzi de foarte multe. În schimb, filmul depinde mai mult de tine și de viziunea ta, care, odată pusă în practică, nu mai poate fi schimbată de nimic.

Ce suprize ați avut la filmări?

Toma Enache: Una dintre scene a fost filmată acasă la mine, în Mihail Kogălniceanu. Pentru că scena era una de familie, majoritatea rudelor mele au venit să interpreteze rolul rudelor personajului principal, Toni Caramusat, care se întorcea din America. Se filma în curte și tot ce aveau de făcut era să strige în cor „A venit Toni!”, când personajul principal intra pe poartă. Chiar și după cinci duble, unii continuau să spună „A venit Toma!”.

Toma Enache

Toma Enache, regizorul filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”

Vorbiţi-ne despre personajul central al filmului și despre motivele care v-au determinat să-l interpretați dumneavoastră.

Toma Enache: Personajul principal trebuia să știe foarte bine aromâna și mai ales să cunoască în esență spiritual armânesc și aspirațiile aromânilor. Ar fi fost foarte mult de lucru cu cineva care trebuia să învețe limba și multe lucruri care ar fi trebuit explicate de regizor, actorului. Mai mult decât atat, simțeam că, jucând eu, pot transmite exact ceea ce-mi doresc, într-un ritm mult mai bun și într-un mod autentic.

Exerciţiu de imaginație: Sunteți jurnalistul Toma Enache care îi pune două întrebări surprinzătoare regizorului de film Toma Enache. Care ar fi întrebările?

Toma Enache: 1. Primele imagini în mișcare filmate în Balcani, cu scene din viața aromânilor, au fost realizate de pionierii cinematografiei balcanice, frații Milton și Ianaki Manakia, și ei aromâni. De ce au trecut aproape 100 de ani până să se facă primul film vorbit în aromână?

2. Sunteți mândru că trei dintre regizorii importanți din România – Sergiu Nicolaescu, Stere Gulea, Dan Pița – sunt aromâni sau cu origini aromâne? Adica sunt și faimoși, și aromâni!

Foto: arhiva personală Toma Enache

Citiţi şi:
26
/02
/15

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE Un film, cu siguranță, subapreciat. Sau, mai exact, privit de sus ca fiind o simplă operă burlescă. „S-a furat o bombă” (1961), scris și regizat de Ion Popescu-Gopo, este însă mai mult decât atât.

26
/02
/15

"Niciodată nu se știe ce e aia "generația de aur". Pentru George Vraca, de pildă, George Constantin nu făcea parte din nicio generație de aur, era un tânăr care juca și el teatru binișor, dar pentru George Constantin generația de aur era Vraca, dar Vraca pentru Nottara nu era generație de aur, și uite așa, când actorul ajunge la vârsta maturității, nu a vieții, a maturității sale artistice, conform destinului, putinței, talentului (...) devine un actor important al teatrului unde este, al teatrului românesc, al locului unde este proțăpit de soartă și devine și el un metal prețios." - Alexandru Repan

24
/02
/15

Neill Blomkamp revine la invitația pe care ne-a făcut-o în filmele sale anterioare, District 9 şi Elysium, aceea de a ne reimagina lumea în care trăim. Blomkamp a combinat acţiunea cu conştiinţa socială, iar această combinaţie a stârnit o reacţie de neuitat, rămânând în memoria spectatorilor.

23
/02
/15

"Birdman", de Alejandro Gonzalez Iñárritu, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 87-a gală de decernare a acestor distincţii, care a avut loc la Los Angeles. Filmul a avut nouă nominalizări şi a mai fost premiat pentru "cea mai bună imagine", "cel mai bun scenariu original" şi "cea mai bună regie".