Top 10 tablouri celebre dispărute
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-tablouri-celebre-disparute/

De la Rafael la Picasso, istoria artei este şi istoria tablourilor dispărute, din întâmplare sau în urma unui plan bine pus la punct. Muzeele pe care le vizităm astăzi ar fi putut fi mai bogate, fără îndoială. Dar tablourile, ca şi cărţile, au viaţa lor secretă şi uneori se fac nevăzute, fără să se mai arate.

Un articol de Monica Andronescu|16 august 2020

Ziarul Metropolis vă propune o trecere în revista a celor mai scumpe tablouri celebre dispărute, așa cum le prezintă publicațiile de specialitate și casele de licitații.

1.„Concertul” de Johannes Vermeer

Bine-cunoscuta lucrare a fost pictată în anul 1664 și prezintă o scenă de interior, într-o atmosferă intimă, în care protagoniștii se delectează cu muzică. Dispărut într-unul dintre cele mai mari jafuri, cel comis în 1990, la Isabella Stewart Gardner Museum din Boston, tabloul vechiului maestru nu a fost găsit nici după treizeci de ani. Rămâne și acum printre cele mai importante capodopere pierdute pentru omenire și, de asemenea, una dintre cele mai scumpe. „Concertul” este estimat la 200 de milioane de dolari.

2.„Portret de tânăr” de Rafael

Se presupune că această reprezentare celebră din Renaștere, pictată în 1513-1514, este un autoportret. Destinul lui a fost unul agitat. În secolul al XVIII-lea, a fost cumpărat de un prinț din Polonia, care l-a dus în muzeul familiei din țara natală. Când naziștii au invadat Polonia, în 1939, un urmaș al familiei a luat tabloul și l-a ascuns. Dar el a fost găsit de Gestapo și a ajuns în colecția de artă a liderului nazist Hans Frank. În 1945, acesta a fost arestat și acuzat de crime de război. Printre bunurile care i-au fost confiscate nu se afla însă și tabloul lui Rafael, estimat la peste 100 de milioane și rămas dispărut.

3.„Nașterea Mântuitorului, cu Sf. Francisc și Sf. Laurențiu” de Michelangelo Merisi da Caravaggio

Realizată la 1600, această lucrare semnată de unul dintre cei mai importanți pictori italieni din toate timpurile nu mai bucură astăzi publicul din toate colțurile lumii, pentru că nu mai este expusă. În anul 1969 a fost furată, împreună cu alte bunuri, dintr-o biserică barocă din Palermo. Autoritățile care au investigat cazul au ajuns la ipoteza că tabloul a intrat pe mâinile mafiei sicieliene, care îl ascunde și astăzi. Lucrearea este, potrivit specialiștilor, pur și simplu neprețuită.

4.„Furtună pe Marea Galileii” de Rembrandt van Rijn

O altă capodoperă a artei universale, datând anul 1633, s-a făcut nevăzută în același jaf în care a dispărut „Concertul” lui Johannes Vermeer. Singurul peisaj marin pe temă religioasă, din câte se pare, al pictorului olandez, „Furtună pe Marea Galileii” este considerat unul dintre cele mai valoroase tablouri din lume, al cărui preț e imposibil de estimat. FBI investighează cazul de ani întregi, fără a reuși să descopere nici infractorii, nici capodopera dispărută. Recompensa stabilită pentru cine poate oferi informații despre jaf spune totul: 5 milioane de dolari.

5.„Maci” de Vincent Van Gogh

Pictată în anul 1887, cu câțiva ani înainte de sinuciderea artistului, această lucrare avea să dispară, pur și simplu, din rama ei, din locul în care era expusă, și anume Muzeul Mohamed Mohmoud Khalil de la Cairo. Tabloul, estimat la 50 de milioane de dolari, și nevăzut din anul 2010, când a avut loc furtul, nu a fost găsit nici în ziua de azi.

6.„Natură moartă cu sfeșnic” de Fernand Leger

Pictat în anul 1922 și estimat la 28 de milioane de dolari, tabloul a fost ținta principală a jafului care a avut loc la Muzeul de Artă Modernă de la Paris în mai 2010. Specialistul în antichități care i-a plătit, se pare, 50 000 de dolari hoțului, a dat mai departe prada. Iar aceasta nu consta numai în tabloul lui Leger, ci și în alte patru picturi de Modigliani, Matisse, Braque și Picasso. Dealerul care a intrat în posesia lor susține că, de frica poliției, le-a distrus pe toate cinci, a căror valoare se ridică la peste 120 de milioane de dolari. Există însă suspiciuni că adevărul este altul și că ele circulă pe piața neagră a operelor de artă.

7.„Porumbel cu mazăre” de Pablo Picasso

Și această lucrare datând din perioada cubistă a celebrului artist de origine spaniolă a fost victima aceluiași jaf comis la Muzeul de Artă de la Paris. O victimă colaterală, s-ar putea spune, de vreme ce planul infractorilor a fost să fure doar pictura amintită. Hoțul însă a căzut pradă ispitei și a sustras și această lucrare a lui Pablo Picasso, estimată la 28 de milioane de dolari.

8.„Podul Charing Cross” de Claude Monet

În primii ani ai secolului XX, fascinat de ceața londoneză, artistul francez a realizat o serie celebră de 37 de lucrări pe această temă. Astăzi, ele fac parte din diverse colecții de artă din lume. Cea expusă la Muzeul Kunsthal din Rotterdam a avut însă o soartă absurdă. În anul 2012, a fost furată, împreună cu alte șase capodopere semnate și de Matisse, Gauguin și Picasso, a căror valoare e estimată la peste 300 de milioane dolari, de un grup de infractori din România. Anchetatorii au dat de urma tablourilor, dar ele nu au fost găsite niciodată. La momentul acela, mama unuia dintre ei a declarat la poliție că, de frica anchetei și ca să-și salveze fiul de acuzații, le-a dat foc. Mai târziu, și-a schimbat declarația, susținut că nu a făcut asta, dar anchetatorii au descoperit în sobă urme din soluții folosite în pictură și urme de pânză. Cât despre tablou, el rămâne dispărut.

9.„Fată în alb și galben, citind” de Henri Matisse

Pictat în anul 1912, acest tablou foarte cunoscut al pictorului francez a avut aceeași soartă. Sustras în jaful amintit de la muzeul din Rotterdam, a ajuns într-un sat din România, acasă la Olga Doru, mama unui dintre infractori și, din câte se pare, a sfârșit și el pe foc. În afară de această pictură estimată la peste 20 de milioane de dolari, s-ar fi făcut scrum și „Fată în fața ferestrei deschise” de Paul Gauguin sau „Femeie cu ochii închiși” de Lucian Freud.

10.„Autoportret în drum spre Tarascon” de Vincent Van Gogh

Pictată în anul 1888, la Arles, această lucrare spectaculoasă a artistului olandez rămâne o enigmă. Dispărută fără urmă în istorie, distrusă, spune cea mai răspândită ipoteză, lucrarea ni-l arată pe Van Gogh însuși, însoțit de o umbră misterioasă, mergând spre însoritul Tarascon, oraș aflat în apropiere de Arles, unde pictorul a locuit multă vreme. Se numără, cu siguranță, printre cele mai importante lucrări plastice, de o valoare inestimabilă, rătăcite în negura timpului, rămase în patrimoniul pierdut al omenirii.

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

14
/11
/18

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

14
/10
/18

METROPOLIS SPECIAL Între 3 și 7 octombrie, pășeai prin Iași ca pe tărâmul literaturii. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași transformase orașul în spațiul fermecat în centrul căruia întâlneai la tot pasul scriitori, iar dacă aveai noroc aceștia erau Jón Kalman Stefánsson, Jonathan Franzen, Veronica Roth...

25
/09
/18

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internațional dedicat lecturii, desfășurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – așadar, o dare de seamă.

09
/09
/18

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.