TOP Cele mai bune filme ale anului
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-cele-mai-bune-filme-ale-anului/

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 Decembrie 2017

Unul din clişeele vehiculate des de cinefili nostalgici este că „nu se mai fac filme ca altădată”, filme pe care ei le vedeau (în tinereţe) la Cinematecă sau în sălile obişnuite. Însă nu este deloc aşa.

În prezent se fac tot mai multe filme, iar unele dintre ele sunt extrem de reuşite şi originale şi vor rămâne în istoria cinematografiei. Şi există în continuare mari autori, doar că faima lor nu s-a consolidat încă atât de mult ca în cazul predecesorilor în rândul unui public mai larg. Nu au devenit un canon amplu răspândit.

Ce s-a schimbat fundamental, însă, şi mai ales în România, este accesul în cinematografe la marile filme de autor ale momentului. Un acces limitat.

Distribuitorii care aduc astfel de filme sunt puţini (4-5) şi nu au o forţă prea mare. Multiplexurile din malluri sunt reticente în a programa filme de autor, pe motiv că nu sunt profitabile şi nu ar fi pe gustul clienţilor. Iar sălile din defuncta RADEF au dispărut aproape în totalitate sau sunt nefrecventabile din cauza condiţiilor mizere.

Necesitatea unor cinematografe “de stat” pentru filme de autor nu e scoasă în evidenţă doar de accesul greu al unui astfel de cinema în sălile din malluri. Dar sunt numeroase persoanele care fie nu-şi permit un bilet la film la multiplex, fie resping din principiu un astfel de loc, asta în cazul în care ar avea din ce să aleagă.

Principala soluţie alternativă au rămas festivalurile sau alte tipuri de evenimente cinematografice (caravane, proiecţii speciale, zilelele/săptămâna filmului) – tot mai numeroase de la an la an şi în tot mai multe oraşe. Proliferarea lor acoperă o nevoie încă prezentă – aceea de a vedea un film de autor pe un ecran de cinematograf, alături de alte zeci sau sute de persoane.

Alte opţiuni, şi ele tot mai răspândite şi adaptate dorinţei tot mai mari de a vedea filme în confortul de acasă, cu ajutorul unor ecrane şi sisteme de sunet performante, sunt, în afara clasicei piraterii, platformele de tip VOD (Video on Demand) – de exemplu, Netfflix sau MUBI, dar şi HBO GO. Însă ele sunt dedicate în special unui public activ.

Există, bineînţeles, valul uriaş de filme de toate felurile de pe posturile de televiziune – generaliste sau axate pe cinema. Însă filmele noi ajung doar pe câteva canale şi doar unele sunt dintre cele mai bune.

Topul celor mai reuşite/îndrăzneţe/stimulante filme de ficţiune descoperite în acest an e împărţit în două.

Primul e format din 5 filme distribuite în premieră în 2017 în cinematografe, deci titluri care au putut fi văzute de un public mai larg. Am lăsat în afara acestui top filme care au ajuns în săli în 2017 dar care au putut fi văzute în festivaluri din ţară încă din 2016 – aşa cum este cazul lui „Ma Loute” („Mister în Slack Bay”), de Bruno Dumont, care a prins, de altfel, topul personal de anul trecut.

Al doilea cuprinde 10 titluri nedistribuite în cinematografe (unele ar putea ajunge în săli în 2018), dar care au fost descoperite în festivaluri (majoritatea în festivaluri din ţară, iar unele şi în festivaluri din afară).

Sunt alegeri inevitabil subiective: toate cele 15 filme m-au entuziasmat sau m-au emoţionat puternic. Şi sunt convins că cele mai multe dintre ele sunt şi printre cele mai ambiţioase ca limbaj cinematografic.

………………………...

Topul celor mai bune 5 filme de ficţiune distribuite în 2017 în cinematografe

 

1.„Get Out” („Fugi!”) – Jordan Peele (distribuit de Ro Image 2000)

Pasionant: sub ambalajul unui horror – soft, dar percutant -, punctat de suspans şi puţin umor (amar), Jordan Peele livrează de fapt un film apăsat politic şi puternic actual.

 

2.„Good Time” („Good Time: Pe bune, o să-ţi placă”) – Ben şi Joshua Safdie (distribuit de Voodoo Films)

O tramă simplă, însă un stil exuberant. O cursă cu sufletul la gură prin noaptea newyorkeză. O cursă ca o zbatere existenţială, ca o halucinaţie, ca un vertij.

 

3.„Jackie” – Pablo Larraín (distribuit de Ro Image 2000)

„Jackie” se situează la intersecţia dintre un film biografic mainstream (prin scenariu) şi un film de autor care împrospătează convenţiile genului (prin regie). De aici şi impetuozitatea sa.

 

4.„Dunkirk” – Christopher Nolan (distribuit de Vertical Entertainment)

Pentru a reda încărcătura uriaşă – deopotrivă istorică şi simbolică – a cunoscutei Bătălii de la Dunkerque din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Christopher Nolan aruncă în luptă un puternic arsenal pentru a asalta şi a cuceri spectatorul.

 

5.„Powidoki” („Imaginea de apoi”) – Andrzej Wajda (distribuit de Independenţa Film)

Un film sincer şi senin despre demnitate şi solidaritate şi o meditaţie asupra istoriei, idei servite de un stil regizoral aparent nesofisticat şi cu certitudine generos. Impunător mod de a încheia o carieră şi o viaţă – marele cineast polonez Andrzej Wajda a murit la 9 octombrie 2016 la vârsta de 90 de ani.

………………………………..

Topul celor mai bune 10 filme de ficţiune nedistribuite

 

1.„Sexy Durga” – Sanal Kumar Sasidharan

Ambiţios, fascinant, profund perturbator. Ştiu, sunt vorbe mari. Dar pe deplin meritate. Trebuie să fiu crezut pe cuvânt. Un film pe jumătate improvizat, despre violenţa latentă din societatea indiană şi legătura ei cu tradiţia.

 

2.„3/4” – Ilian Metev

Un film care degajă delicateţe şi sensibilitate. Despre lucrurile mici din care e făcută viaţa. Şi despre cât de greu e să comunicăm chiar şi cu cei apropiaţi nouă – totul redat într-un stil extrem de stimulant.

 

3.„BPM” – Robin Campillo

Un film de o energie debordantă – sugerată prin abordarea cvasi-documentară a unei trame în care activismul se desfăşoară sub ameninţarea constantă a morţii şi printr-un montaj aproape frenetic.

 

4„Jeune femme” – Leonor Serraille

Proaspăt şi teribil de bine scris (un scenariu de o originalitate încântătoare), „Jeune femme” este nu doar portretul unei tinere, ci descrierea unui fel de a fi şi a unei epoci.

 

5.„Gabriel and the Mountain” – Fellipe Barbosa

Un film pasionant, în care brazilianul Fellipe Barbosa reconstituie printr-o docuficţiune o călătorie prin Africa a unui fost prieten, evitând orice clişeu de reprezentare a unei astfel de teme şi a unui astfel de spaţiu geografic şi cultural.

 

6.„Certain Women” – Kelly Reichardt

Poveştile a trei femei independente şi într-un moment de criză într-un orăşel american, redate printr-o regie subtilă şi reţinută.

 

7.„Western” – Valeska Grisebach

Sunt foarte puţine filmele care chestionează ce înseamnă Europa astăzi. „Western” însă o face, şi asta într-un mod strălucit, punând în scena povestea unui grup de muncitori germani ajunşi pe un şantier în Bulgaria rurală. Întâlnirea dintre două lumi, dintre două civilizaţii diferite, este una din mize. Nimic spectaculos, în sensul clasic, nu se întâmplă în „Western”. Şi asta pentru că Valeska Grisebach, care a scris şi scenariul, urmăreşte în primul rând să surprindă, cu delicateţe, momente din traiectoria interioară a protagonistului – unul din muncitorii germani, care se apropie de sătenii bulgari. Şi o face printr-un tip de cinéma vérité care oferă numeroase secvenţe încărcate de emoţie.

 

8.„The Rider” – Chloé Zhao

O imagine poetică pentru a surprinde cu generozitate un peisaj natural aşa cum numai marile westernuri din trecut au ştiu să o facă, dându-i o încărcătură legendară. O regie impetuoasă, care nu se teme nici de puţină melodramă. Şi o poveste care chestionează ce înseamnă să fii bărbat în America profundă, într-un moment de criză.

 

9.„Loveless” – Andrei Zviaghinţev

Rusul Andrei Zviaghinţev oferă un nou film apăsat alegoric, bogat în metafore şi cu o imagine şi o muzică impunătoare. O Rusie văzută ca o lume decăzută, în faliment moral, străbătută de o forţă superioară care veghează, cu răceală, la deşertăciunea răutăţilor omeneşti.

 

10.„People That Are Not Me” – Hadas Ben Aroya 

„People That Are Not Me” este debutul exuberant al regizoarei israeliene Hadas Ben Aroya, care joacă şi rolul principal. Filmul este portretul plin de energie al unei tinere care nu poate accepta despărţirea de fostul iubit.

09
/12
/18

TOP Am ales cele mai relevante filme românești ale anului, din cele 25 de titluri de ficțiune care au ajuns în 2018 în cinematografe. Nu a fost un an rău: cinema-ul românesc a continuat să impresioneze în festivaluri, iar unul dintre filme, „Moromeții 2”, a stabilit chiar un record de spectatori.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

30
/09
/18

Festivalul de film documentar fARAD propune la cea de-a 5-a ediție, care se desfășoară anul acesta în perioada 3-7 octombrie la Cinema Arta, o selecție de 12 filme inspirat selecționate, proiectate în prezența realizatorilor și conectate, mai mult decât oricând, la realitate. Tema acestei ediții este Trup/Suflet.

06
/08
/18

PREVIEW Am intrat în a doua jumătate a anului, iar cinematografia română se pregătește pentru filmele toamnei. Aproape 20 de titluri ar urma să ajungă pe marile ecrane, printre care unele semnate de Paul Negoescu, Radu Jude, Tudor Giurgiu, Radu Muntean sau Stere Gulea. „Touch Me Not” rămâne pentru 2019.

09
/05
/18

ANALIZĂ În afară de prezența în competiția de la Cannes în 2017, ce au în comun filme precum „The Square”, „Loveless”, „The Killing of a Sacred Deer”, „You Were Never Really Here” și „Happy End”? Reprezintă un cinema cinic, sentențios și intimidant cu spectatorul.

12
/04
/18

OPINIE Competiția ediției din 2018 a Festivalului de la Cannes combină câteva nume consacrate și obișnuiți mai noi sau mai vechi ai Croazetei cu cineaști care concurează pentru prima dată pentru Palme d'Or sau chiar aflați la debut. Niciun lungmetraj românesc în selecția din acest an.

02
/04
/18

ANCHETĂ Continuăm demersul de a vi-i prezenta pe unii dintre cei mai promiţători tineri regizori români de film ai momentului. Nu au debutat încă în lungmetraj, dar sunt şanse mari – scurtmetrajele lor stau deja mărturie – să tot auzim de următorii cinci cineaști în anii care vor veni: Radu Matei Bărbulescu, Cecilia Felméri, Cristina Haneș, Luiza Pârvu și Andrei Răuțu.

28
/03
/18

OPINIE Dominată de filmul „Un pas în urma serafimilor” și afectată în desfășurarea sa de rigorile transmisiei în direct la televiziune, cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo a reflectat ceva din situația de moment a cinematografiei române.

05
/03
/18

OPINIE Sincer, nu înțeleg snobismul multor cinefili sau prieteni cunoscători de cinema, exprimat în special pe Facebook, față de Oscaruri. Premiile Oscar sunt ceea ce sunt, și asta de mulți ani, dacă nu dintotdeauna.

30
/12
/17

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

11
/12
/17

SPECIAL Anul 2017 nu a fost nici rău, dar nici extraordinar de bun pentru cinematografia română - nici un foarte mare film. 20 de filme de ficţiune lansate în săli, trei documentare bune, câteva prezenţe în festivaluri (însă fără Cannes), surprinzător de multe debuturi şi câţiva actori foarte tineri şi promiţători.

01
/06
/17

PREVIEW Începe a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca (2-11 iunie). Pentru că la un eveniment cinematografic atât de mare este esenţial să ştii ce filme vrei să vezi sau merită văzute, Ziarul Metropolis vă propune un ghid.

15
/10
/16

Povestea uluitoare a unui film, „Şi va fi...” (1992), realizat în România de un regizor basarabean, Valeriu Jereghi, cu bani de la Moscova şi în timp ce URSS se prăbuşea. Film relansat duminică, la sala de cinema a Muzeului Ţăranului, într-o proiecţie cu intrare liberă în cadrul „Les Films de Cannes a Bucarest”.

Page 1 of 41234