Traducători de limba română din șase țări, workshop de traducere la București
https://www.ziarulmetropolis.ro/traducatori-de-limba-romana-din-sase-tari-workshop-de-traducere-la-bucuresti/

Săptămâna viitoare, în perioada 18-21 septembrie, mansarda Muzeului Naţional al Literaturii Române va fi gazda unui important workshop de traducere literară.

Un articol de Petre Ivan|11 septembrie 2019

Traducători de limba română din șase țări sosesc la București pentru a expune și analiza împreună particularitățile de traducere ale romanului Provizorat al scriitoarei Gabriela Adameșteanu, chiar alături de autoare.

Scopul acestui workshop este acela de a stimula apariția unei noi generații de traducători literari, specializați în literatura română, prin proiecte profesioniste dedicate lor.

Lista participanților la această primă ediție îi reunește pe Rumjiana Stanceva și Hristo Boev din Bulgaria, Đura Miočinović din Serbia, Manuela Klenke și Peter Groth din Germania, Oana Ursulesku din Austria și pe Ermis Lafazanovski din Republica Macedonia, moderatoare fiind cunoscuta traducătoare din literatura română în limba germană Eva-Ruth Wemme. La începutul acestei veri, traducătorii selectați să ia parte la workshop au primit și lucrat un prim draft de traducere, iar zilele acestea, la București, vor avea ocazia să definitiveze traducerea, sub directa îndrumare a autoarei.

„În martie anul acesta, traducerea în limba germană a Dimineții pierdute (Verlorener Morgen), realizată de Eva-Ruth Wemme, a primit la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig prestigiosul Premiu pentru Traducere. Traduki, generoasa fundație care subvenționase traducerea, organizează săptămâna viitoare, împreună cu Eva Wemme, și cu un grup de traducători, un atelier de lucru care să dea (poate) cărților mele, oportunități să ajung la țări din apropierea nostră. Șansă pe care le-o doresc și altor colegi ai mei: literatura română nu este cunoscută, încă, la valoarea ei, nici în centrul, nici în alte zone ale Uniunii Europene”, a declarat scriitoarea Gabriela Adameșteanu.

„Cred că, în timpurile noastre, să traducem literatură devine chiar un gest politic. Cu cât mai bine e să ne știm colegii, ca să acționăm împreună, e vorba de a induce în societate un simț și un respect pentru varietatea vocilor umane”, a adăugat traducătoarea Eva-Ruth Wemme.

Ideea acestui workshop, organizat de Rețeaua Traduki, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) și Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, s-a născut în urma succesului avut de prezența României în calitate de țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2018. Prezența pe piața germană a peste 50 de titluri traduse din literatura română – clasică, modernă și contemporană – a fost un succes care a depășit așteptările organizatorilor, ale instituțiilor românești și ale celor germane, partenere în proiectul din 2018. Traducerile din autori români continuă și anul acesta și, după reacția editurilor germane, cu siguranță literatura română va rămâne în atenția acestora.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?