Traducători de limba română din șase țări, workshop de traducere la București
https://www.ziarulmetropolis.ro/traducatori-de-limba-romana-din-sase-tari-workshop-de-traducere-la-bucuresti/

Săptămâna viitoare, în perioada 18-21 septembrie, mansarda Muzeului Naţional al Literaturii Române va fi gazda unui important workshop de traducere literară.

Un articol de Petre Ivan|11 septembrie 2019

Traducători de limba română din șase țări sosesc la București pentru a expune și analiza împreună particularitățile de traducere ale romanului Provizorat al scriitoarei Gabriela Adameșteanu, chiar alături de autoare.

Scopul acestui workshop este acela de a stimula apariția unei noi generații de traducători literari, specializați în literatura română, prin proiecte profesioniste dedicate lor.

Lista participanților la această primă ediție îi reunește pe Rumjiana Stanceva și Hristo Boev din Bulgaria, Đura Miočinović din Serbia, Manuela Klenke și Peter Groth din Germania, Oana Ursulesku din Austria și pe Ermis Lafazanovski din Republica Macedonia, moderatoare fiind cunoscuta traducătoare din literatura română în limba germană Eva-Ruth Wemme. La începutul acestei veri, traducătorii selectați să ia parte la workshop au primit și lucrat un prim draft de traducere, iar zilele acestea, la București, vor avea ocazia să definitiveze traducerea, sub directa îndrumare a autoarei.

„În martie anul acesta, traducerea în limba germană a Dimineții pierdute (Verlorener Morgen), realizată de Eva-Ruth Wemme, a primit la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig prestigiosul Premiu pentru Traducere. Traduki, generoasa fundație care subvenționase traducerea, organizează săptămâna viitoare, împreună cu Eva Wemme, și cu un grup de traducători, un atelier de lucru care să dea (poate) cărților mele, oportunități să ajung la țări din apropierea nostră. Șansă pe care le-o doresc și altor colegi ai mei: literatura română nu este cunoscută, încă, la valoarea ei, nici în centrul, nici în alte zone ale Uniunii Europene”, a declarat scriitoarea Gabriela Adameșteanu.

„Cred că, în timpurile noastre, să traducem literatură devine chiar un gest politic. Cu cât mai bine e să ne știm colegii, ca să acționăm împreună, e vorba de a induce în societate un simț și un respect pentru varietatea vocilor umane”, a adăugat traducătoarea Eva-Ruth Wemme.

Ideea acestui workshop, organizat de Rețeaua Traduki, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) și Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, s-a născut în urma succesului avut de prezența României în calitate de țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2018. Prezența pe piața germană a peste 50 de titluri traduse din literatura română – clasică, modernă și contemporană – a fost un succes care a depășit așteptările organizatorilor, ale instituțiilor românești și ale celor germane, partenere în proiectul din 2018. Traducerile din autori români continuă și anul acesta și, după reacția editurilor germane, cu siguranță literatura română va rămâne în atenția acestora.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.