Trei greșeli de top, pe care se poate să le faci și tu
https://www.ziarulmetropolis.ro/trei-greseli-de-top-pe-care-se-poate-sa-le-faci-si-tu/

Nu e un secret pentru nimeni că limba română le pune din ce în ce mai multe probleme vorbitorilor ei şi că greşelile de toate felurile umplu în aceeaşi măsură spaţiul online, presa şi exprimarea de zi cu zi.

Un articol de Monica Andronescu|11 Septembrie 2017

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greșite? Important e să comunicăm. Să comunicăm isteric, cu disperare aproape, indiferent ce, indiferent cum. Gramatica e o poveste învechită… Motivele pentru care se scrie cu din ce în ce mai multe greșeli în limba română? Sunt nenumărate. Iar primul dintre ele este pregătirea defectuoasă în clasele primare și gimnaziale. Da, avem absolvenți de facultate și doctoranzi (mulți!) care nu știu să scrie corect, care nu știu unde să pună pârdalnica de cratimă și cărora i-urile le joacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Și după școală vine mass-media. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ți sară în ochi (și-n urechi!) nenumărate greșeli de toate felurile. Prin urmare, folosirea greșită a unor cuvinte în limba română este aproape justificată… Am ales spre discuție trei dintre cele mai frecvente structuri folosite greșit în limba română actuală. Iată cum le puteți ocoli!

„Drept care” sau „drept pentru care”?

Este una dintre structurile cel mai des folosite greșit. Și de câte ori nu vi s-a întâmplat chiar dvs să vă întrebați cum e corect. Cu „pentru” sau fără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luat bagajul și am plecat” sau „Mi-a tras o palmă, drept pentru care mi-am luat bagajul și am plecat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-a doua formă fiind greșită. De ce? Pentru că, în această structură, prepoziția „drept” are sensul „pentru” și alăturarea celor două este pleonastică.

„Decât o carte” sau „Doar o carte”?

A devenit aproape un lux să auzi cuvântul „decât” folosit la locul lui. Pentru că la piață, pe stradă, în autobuz sau pe Facebook îți zgârie auzul când ți-e lumea mai dragă un „decât” trântit cum nu se poate mai nepotrivit. Și cumva, din motive misterioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgrație, iar în locul lui, se bucură de mare prețuire cuvântul „decât”. Faceți un exercițiu și încercați să vă amintiți de câte ori pe zi auziți în jur exprimări precum „Am mâncat decât un sendviș” sau „Au fost decât trei oameni la întâlnire.” Și toate sunt greșite… De ce? Pentru că… în limba română, „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi dintre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie însoţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este greşită folosirea lui în structura „Au fost decât trei oameni…”. Varianta corectă este: „Nu au fost decât trei oameni”. Întotdeauna însoțit de adverbul de negație: „nu”! Sau o altă variantă corectă este folosirea lui „doar”.

CORECT

„Au fost doar trei oameni.” SAU „Nu au fost decât trei oameni.”

GREȘIT

„Au fost decât trei oameni.”

„Merită” sau „se merită”?

E plină atmosfera, vuiește aerul din jur de câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. E imposibil să stai la o terasă și să n-auzi pe cineva, lângă tine, vorbind la telefon și spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” să stai în România… Ei bine, e greșit! Și asta pentru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Celor care nu sunt cunoscători de gramatică – și are grijă școala ca ei să fie cât mai mulți – acest lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Așadar, celor care cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune mare lucru le vom spune noi să ocolească pur și simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, să scape de el și să folosească verbul simplu și curat.

CORECT

Merită să pleci din țară” sau „Merită să înveți engleza”.

GREȘIT

Se merită să pleci din țară” sau „Se merită să înveți engleza”.

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

Page 1 of 3123