Trei greșeli de top, pe care se poate să le faci și tu
https://www.ziarulmetropolis.ro/trei-greseli-de-top-pe-care-se-poate-sa-le-faci-si-tu/

Nu e un secret pentru nimeni că limba română le pune din ce în ce mai multe probleme vorbitorilor ei şi că greşelile de toate felurile umplu în aceeaşi măsură spaţiul online, presa şi exprimarea de zi cu zi.

Un articol de Monica Andronescu|11 Septembrie 2017

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greșite? Important e să comunicăm. Să comunicăm isteric, cu disperare aproape, indiferent ce, indiferent cum. Gramatica e o poveste învechită… Motivele pentru care se scrie cu din ce în ce mai multe greșeli în limba română? Sunt nenumărate. Iar primul dintre ele este pregătirea defectuoasă în clasele primare și gimnaziale. Da, avem absolvenți de facultate și doctoranzi (mulți!) care nu știu să scrie corect, care nu știu unde să pună pârdalnica de cratimă și cărora i-urile le joacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Și după școală vine mass-media. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ți sară în ochi (și-n urechi!) nenumărate greșeli de toate felurile. Prin urmare, folosirea greșită a unor cuvinte în limba română este aproape justificată… Am ales spre discuție trei dintre cele mai frecvente structuri folosite greșit în limba română actuală. Iată cum le puteți ocoli!

„Drept care” sau „drept pentru care”?

Este una dintre structurile cel mai des folosite greșit. Și de câte ori nu vi s-a întâmplat chiar dvs să vă întrebați cum e corect. Cu „pentru” sau fără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luat bagajul și am plecat” sau „Mi-a tras o palmă, drept pentru care mi-am luat bagajul și am plecat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-a doua formă fiind greșită. De ce? Pentru că, în această structură, prepoziția „drept” are sensul „pentru” și alăturarea celor două este pleonastică.

„Decât o carte” sau „Doar o carte”?

A devenit aproape un lux să auzi cuvântul „decât” folosit la locul lui. Pentru că la piață, pe stradă, în autobuz sau pe Facebook îți zgârie auzul când ți-e lumea mai dragă un „decât” trântit cum nu se poate mai nepotrivit. Și cumva, din motive misterioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgrație, iar în locul lui, se bucură de mare prețuire cuvântul „decât”. Faceți un exercițiu și încercați să vă amintiți de câte ori pe zi auziți în jur exprimări precum „Am mâncat decât un sendviș” sau „Au fost decât trei oameni la întâlnire.” Și toate sunt greșite… De ce? Pentru că… în limba română, „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi dintre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie însoţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este greşită folosirea lui în structura „Au fost decât trei oameni…”. Varianta corectă este: „Nu au fost decât trei oameni”. Întotdeauna însoțit de adverbul de negație: „nu”! Sau o altă variantă corectă este folosirea lui „doar”.

CORECT

„Au fost doar trei oameni.” SAU „Nu au fost decât trei oameni.”

GREȘIT

„Au fost decât trei oameni.”

„Merită” sau „se merită”?

E plină atmosfera, vuiește aerul din jur de câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. E imposibil să stai la o terasă și să n-auzi pe cineva, lângă tine, vorbind la telefon și spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” să stai în România… Ei bine, e greșit! Și asta pentru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Celor care nu sunt cunoscători de gramatică – și are grijă școala ca ei să fie cât mai mulți – acest lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Așadar, celor care cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune mare lucru le vom spune noi să ocolească pur și simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, să scape de el și să folosească verbul simplu și curat.

CORECT

Merită să pleci din țară” sau „Merită să înveți engleza”.

GREȘIT

Se merită să pleci din țară” sau „Se merită să înveți engleza”.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

Page 2 of 3123