Trei greșeli de top, pe care se poate să le faci și tu
https://www.ziarulmetropolis.ro/trei-greseli-de-top-pe-care-se-poate-sa-le-faci-si-tu/

Nu e un secret pentru nimeni că limba română le pune din ce în ce mai multe probleme vorbitorilor ei şi că greşelile de toate felurile umplu în aceeaşi măsură spaţiul online, presa şi exprimarea de zi cu zi.

Un articol de Monica Andronescu|11 Septembrie 2017

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greșite? Important e să comunicăm. Să comunicăm isteric, cu disperare aproape, indiferent ce, indiferent cum. Gramatica e o poveste învechită… Motivele pentru care se scrie cu din ce în ce mai multe greșeli în limba română? Sunt nenumărate. Iar primul dintre ele este pregătirea defectuoasă în clasele primare și gimnaziale. Da, avem absolvenți de facultate și doctoranzi (mulți!) care nu știu să scrie corect, care nu știu unde să pună pârdalnica de cratimă și cărora i-urile le joacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Și după școală vine mass-media. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ți sară în ochi (și-n urechi!) nenumărate greșeli de toate felurile. Prin urmare, folosirea greșită a unor cuvinte în limba română este aproape justificată… Am ales spre discuție trei dintre cele mai frecvente structuri folosite greșit în limba română actuală. Iată cum le puteți ocoli!

„Drept care” sau „drept pentru care”?

Este una dintre structurile cel mai des folosite greșit. Și de câte ori nu vi s-a întâmplat chiar dvs să vă întrebați cum e corect. Cu „pentru” sau fără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luat bagajul și am plecat” sau „Mi-a tras o palmă, drept pentru care mi-am luat bagajul și am plecat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-a doua formă fiind greșită. De ce? Pentru că, în această structură, prepoziția „drept” are sensul „pentru” și alăturarea celor două este pleonastică.

„Decât o carte” sau „Doar o carte”?

A devenit aproape un lux să auzi cuvântul „decât” folosit la locul lui. Pentru că la piață, pe stradă, în autobuz sau pe Facebook îți zgârie auzul când ți-e lumea mai dragă un „decât” trântit cum nu se poate mai nepotrivit. Și cumva, din motive misterioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgrație, iar în locul lui, se bucură de mare prețuire cuvântul „decât”. Faceți un exercițiu și încercați să vă amintiți de câte ori pe zi auziți în jur exprimări precum „Am mâncat decât un sendviș” sau „Au fost decât trei oameni la întâlnire.” Și toate sunt greșite… De ce? Pentru că… în limba română, „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi dintre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie însoţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este greşită folosirea lui în structura „Au fost decât trei oameni…”. Varianta corectă este: „Nu au fost decât trei oameni”. Întotdeauna însoțit de adverbul de negație: „nu”! Sau o altă variantă corectă este folosirea lui „doar”.

CORECT

„Au fost doar trei oameni.” SAU „Nu au fost decât trei oameni.”

GREȘIT

„Au fost decât trei oameni.”

„Merită” sau „se merită”?

E plină atmosfera, vuiește aerul din jur de câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. E imposibil să stai la o terasă și să n-auzi pe cineva, lângă tine, vorbind la telefon și spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” să stai în România… Ei bine, e greșit! Și asta pentru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Celor care nu sunt cunoscători de gramatică – și are grijă școala ca ei să fie cât mai mulți – acest lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Așadar, celor care cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune mare lucru le vom spune noi să ocolească pur și simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, să scape de el și să folosească verbul simplu și curat.

CORECT

Merită să pleci din țară” sau „Merită să înveți engleza”.

GREȘIT

Se merită să pleci din țară” sau „Se merită să înveți engleza”.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.

Page 3 of 3123