Trei scriitoare și mai multe povești
https://www.ziarulmetropolis.ro/trei-scriitoare-si-mai-multe-povesti/

Puţine dintre scriitoarele care s-au impus în ultimii ani ajung să fie citite şi în limba română. În rafturile librăriilor de la noi găsim doar câteva dintre nenumărate cărţi demne de atenţie din lumea întreagă.

Un articol de Dana Ionescu|22 ianuarie 2021

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane scrise de trei autoare traduse în premieră în România. Ele vă propun incursiuni în lumi diferite, prin intermediul unor povești puternice.

1.„Ceilalți americani” de Laila Lalami, traducere de Diana Geacăr, Editura Paralela 45.

Laila Lalami nu mai este de mult o anonimă, de când a ajuns pe listele premiului Pulitzer în 2014, cu romanul „The Moor’s Account”, numărându-se printre scriitoarele americane cunoscute. Editura Paralela 45 a ales însă să le ofere cititorilor o ediție în limba română a altui roman. Prozatoarea de origine marocană care a început să scrie în copilărie, în franceză, a ales în cele din urmă engleza pentru opera de ficțiune, care a făcut-o cunoscută în lumea întreagă. Cel mai recent roman al scriitoarei născute la Rabat este „Ceilalți americani”, care a câștigat deja premii importante în 2020.

Incomodă, lectura lui provoacă la o reflecție gravă. La fel de gravă ca întâmplările din lumea globalizată, ca anxietatea care a cuprins omul de azi. Apartenența la o rasă, la o religie sau la o clasă socială este pusă în discuție prin intermediul unei povești captivante, care începe într-o seară de primăvară, undeva în California, unde o mașină care circulă cu viteză ucide un marocan în timp ce traversează strada, apoi trece mai departe. Atentă și preocupată să nu simplifice făptura umană, Laila Lalami își privește personajele astfel încât să nu-i scape nimic. Crima declanșează o incursiune în America surprinzătoare, ce nu se lasă explică, America aceea a diversității, unde contradicțiile sunt la tot pasul. O intrigă de roman polițist este baza pe care se fac o radiografie în detaliu a unei societăți care și-a pierdut reperele, precum și o incursiune în adâncul ființei umane.

2.„Îndoiala” de Ashley Audrain, Editura Litera.

La jumătate lunii februarie cititorii vor putea cumpăra din librării și un debut de rezonanță, devenit imedat bestseller New York Times. Intitulat „Îndoiala”, primul roman publicat de Ashley Audrain reprezintă o intrare oarecum spectaculoasă în literatură.

Autoarea, care locuiește la Toronto, a reușit să scrie convingător și angoasant pornind de la o temă în sine inepuizabilă, dar în egală măsură abuzată în literatura ultimelor decenii: maternitatea. De fapt, toată construcția din „Îndoiala” se învârtește în jurul unei întrebări: Ce înseamnă să fii mamă bună?

O mamă bună vrea să fie și Blythe, protagonista acestei povești care pune sub lupă, așa cum romanul contemporan o face obsesiv, familia. Și, așa cum în „Ceilalți americani” se ajunge, inevitabil, la formele iubirii, și citind acest roman de debut cititorul pătrunde într-un labirint al inimii – atât de luminos uneori, că devine orbitor. O calitate a debutantei pe care o putem citi acum și în română este arta de a scoate la suprafață lumina, de a nu o lăsa umbrită într-o dramă psihologică nu lipsită de tensiuni, umbre și abisuri.

3.„Degustătoarele” de Rosella Postorino, traducere de Beatrice Cristina Baciu, Editura Trei.

Rosella Postorino (foto) este una dintre puținele scriitoare italiene pe care editurile de la noi le-au găsit demne de a fi publicate aici. Tânăra romancieră cu care facem cunoștință acum știe gustul succesului, pe care, deși se impusese deja cu romanele anterioare, l-a simțit intens odată cu publicarea romanului „Degustătoarele”. Considerată chiar unul dintre cele mai bune romane ale ultimului deceniu, cartea ei câștigă prin eleganță și printr-o versatilitate ce se remarcă din primele pagini și care i-a adus autoarei premii, dar și o mulțime de cititori, „Degustătoarele” fiind un real succes de vânzări.

Absolut explicabil, de-ar fi numai povestea. Iar ea s-a născut din biografia lui Margot Wölk, secretara care, în 1942, a fost aleasă degustătoare a lui Adolf Hitler, împreună cu alte paisprezece tineri. Rosella Postorino își pune la lucru toate uneltele ca s-o creeze pe Rosa, din care să facă eroina unui roman cu tensiunile lui, cu umorul lui, poate cu exagerările lui. Iată-ne în Germania nazistă însoțindu-le pe degustătoarele care visează la libertate. Până atunci, ni le închipuim mergând uneori din cazarmă în cazarmă pentru a se asigura că Hitler nu va fi otrăvit.  Iată-ne urmărindu-le pe aceste jucării ale unei istorii pe care ele nu au cum să o înțeleagă. Iată-le, fragile ființe umane, încercând să-și facă o viață și experimentând stări care îi prilejuiesc autoarei pagini bune, într-un roman care, s-a anunțat deja, va fi ecranizat.

07
/09
/19

Julius Meinl, în parteneriat cu asociația Arta nu Mușcă, anunță lansarea Tramvaiului Poeziei. Acesta va circula pe ruta tramvaiului 1, în perioada 10 septembrie – 01 octombrie, și va transforma fiecare călătorie într-un moment de relaxare. Va întâmpina călătorii cu decoruri speciale, cărți de poezie, cafea, muzică și multe alte surprize.

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucian Boia (editura Humanitas).

29
/08
/19

Povestea adevărată a pakistanezei condamnată la moarte pentru blasfemie în mileniul III a făcut înconjurul lumii. Asia Bibi a fost eliberată în 2018, după 8 ani de închisoare în condiții crâncene. Astăzi trăiește în Canada, după ce a învins un sistem care a reușit să facă nenumărate victime.

27
/08
/19

CRONICĂ DE CARTE Mircea Săucan a fost unul dintre cei mai originali cineaşti români. De câţiva ani, filmografia sa restrânsă a început să fie redescoperită. Eseistul timişorean Marian Sorin Rădulescu este cel mai fervent susţinător al regizorului. Dovadă stă volumul „Mircea Săucan. Geometrii poetice”, publicat recent de editura Noi Media Print.

25
/08
/19

Am inaugurat o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

23
/08
/19

"Îmi place poza asta pentru că-l înfățișează pe Andrei Pleșu așa cum îl cunosc eu: un om ludic, firesc, lipsit de bățoșenia pe care unii ar crede că o impune statutul lui și, în același timp, un om cald, deschis, integrator. Tot așa e și ca om de cultură, iar prezența sa în spațiul cultural de la noi (nu numai prin cărțile lui, dar și prin instituțiile pe care le-a creat) ne-a ajutat enorm să regăsim sau să reconstruim normalitatea. Mulțumim, Andrei Pleșu! La mulți ani!" - Cezar Paul-Bădescu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu împlineşte, astăzi, 71 de ani.

22
/08
/19

Sâmbătă, 31 august 2019, de Ziua Limbii Române, de la orele 16:00 la 19:00, Radio România Cultural difuzează a XI-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, un eveniment înregistrat sâmbătă, 18 mai 2019, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

21
/08
/19

„Cultura de masă în Epoca de Aur - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este un proiect de cercetare ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu, declinat în expoziție și publicație. Lansarea cărții omonime are loc pe 23 august 2019 la ora 11.00, în expoziția găzduită de Muzeul Nicolae Minovici București.

19
/08
/19

Moştenitorii lui J.D. Salinger au anunţat, după ani în care au refuzat ca opera scriitorului să fie digitizată, că puţinele scrieri ale sale vor fi publicate în format ebook pentru prima dată. Autorul romanului "De veghe în lanul de secară", care a murit în 2010 la vârsta de 91 de ani, prefera experienţa lecturii unei cărţi în format fizic și ura internetul. 

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.