Tristan Carter, dansator al Kibbutz Contemporary Dance Company: „Mediul în care lucrăm este complet unic”
https://www.ziarulmetropolis.ro/tristan-carter-dansator-al-kibbutz-contemporary-dance-company-mediul-in-care-lucram-este-complet-unic/

La scurt timp după absolvirea New Zealand School of Dance în 2016, tânărul dansator australian Tristan Carter s-a mutat în kibbutz-ul Ga’aton din Galilea, pentru a se alătura companiei israeliene Kibbutz Contemporary Dance Company (KCDC).

Un articol de Cristina Enescu Aky|14 iunie 2018

La Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS 2018), după ultima reprezentație a companiei, ”Laptele mamei” (Mother’s Milk) – cea mai nouă creație a coregrafului Rami Be’er’s -, și cu câteva ore înainte de plecarea trupei la Paris pentru reprezentații la Theatre de Paris, Tristan a împărtășit câteva gânduri despre experiența de dansator în cadrul acestei celebre companii de dans, despre viața și munca artistică în kibbutz, precum și despre spectacolul prezentat de KCDC.

Cristina Enescu: Ce motivație personală ai avut să te alături KCDC, dintre toate companiile de dans de top din Israel?

Tristan Carter: Apreciez mult ce face KCDC, iar modul în care lucrează Rami (Be’er), cum își construiește fiecare lucrare, are multă libertate – ceea ce e extraordinar pentru dansatorii de orice vârstă. Ca dansator tânăr poate asta e ceva dificil, dacă nu ai instrumentele necesare ca să gestionezi această libertate e posibil să nu știi ce să faci cu tine însuți. Dar este totodată și cel mai mare dar, precum și faptul că el apreciază cu adevărat individualitatea fiecărui dansator. Mulți coregrafi spun că faca asta, dar cred că Rami chiar o și face. E limpede că fiecare dansator din trupă e foarte diferit de ceilalți, iar Rami vorbește deseori despre importanța diferitelor culori¸ culoarea fiecărui dansator creează grupul.

Tristan Carter, dansator al Kibbutz Contemporary Dance Company

Am vrut să lucrez cu KCDC și pentru că îmi place nivelul înalt de performanță fizică de aici. Este primul meu job după școală, și eram foarte dornic să fiu într-o companie care chiar să îmi provoace limitele fizice. Am fost foarte norocos că am fost ales să lucrez și să trăiesc în kibbutz alături de KCDC.

Ce ”culoare” aduce prezența ta în țesătura trupei de dansatori?

Eu vin de departe, din emisfera sudică, și am o pregătire de floor work. La KCDC avem zilnic un antrenament de balet, diferit de ceea ce prezentăm pe scenă. Când am venit aici, asta a fost o mare provocare pentru mine, făcusem balet doar un an când aveam 17 ani. Însă pregătirea mea cred că mi-a adus niște abilități particulare, mișcări mai explozive. Când l-am cunoscut pe Rami eram foarte tânăr, aveam 20 de ani, iar el a spus că am potențial pentru că sunt ”foarte neșlefuit”. A avut răbdare cu mine, mi-a dat timp, ceea ce e extraordinar, nu multe companii mari ar face așa ceva.

Cum este viața și munca artistică în kibbutz?

Kibbutz-ul în sine e foarte frumos, este în Galileea deci e mai verde decât restul Israelului. E foarte liniștit, ca un sat, există o cafenea, un loc de unde poți cumpăra mâncare gătită, un mic magazin, și toți locuim în niște case foarte frumoase. Deci totul e foarte aproape, mie îmi ia 45 de secunde să merg de acasă la studio. În același timp nu e complet izolat, e la mai puțin de două ore cu trenul de Tel Aviv. Călătoresc undeva în fiecare weekend.

Ce îmi place la kibbutz este că e o situație complet unică. Să locuiești și să muncești aici, să simți moștenirea culturală a acestei companii, istoria din spatele kibbutz-ului…. Noi avem și multe turnee, ceea ce creează un contrast plăcut între viața din această ”bulă rurală” și călătoriile în toată lumea.

Cum influențează viața în acest spațiu pregărirea unui dansator?

E o situație care saturează mediul de lucru foarte mult. Nu ai nicio ”altă lume” în care să mergi. Când plecăm de la antrenamente, plecăm la 30 de secunde distanță. Asta oferă foarte mult spațiu creației artistice; deseori, când lucrăm la un spectacol nou, după antrnamentene întoarcem iar la studio, pentru că e aproape și pentru că nu avem alte distracții. Avem natura și avem munca.

Imagine din spectacolul Laptele mamei, coregrafia Rami Be’er

E asta o situație ideală, sau devine sufocant cândva?

Cred că depinde total de preferințele personale. E un mediu unic, nu știu nicio altă companie care să lucreze astfel. Unii oameni vin în companie, stau 3 ani să zicem, apoi nu mai suportă și pleacă. Alții rămân 11-12 ani, pentru că tot contextul funcționează foarte bine pentru ei.

Ce fel de creator e coregraful Rami Be’er?

Unul foarte liber, cu multă încredere. Cu siguranță nu e un coregraf care să dicteze mișcările. Uneori improvizează și ne cere să construim pe acea bază, în plus apreciază individualitatea fiecărui dansator și acel ceva pe care l-a văzut de la început în fiecare – asta e ceea ce așteaptă de la tine, de aceea te-a ales, nu pentru că ai picioare excepționale care pot copia Lacul Lebedelor, sau ceva de genul ăsta. Și noi creăm foarte mult, iar apoi Rami meșterește lucrurile ca un sculptor care modelează lutul.

Ce experinențe ți-a adus Laptele mamei?

Euam venit în spectacol mai târziu, dar în mod evident e un proiect extrem de personal pentru Rami, ceea ce a crescut presiunea resimțită. Datorită conexiunii cu părinții săi este un spectacol foarte sensibil pentru el. În alte proiecte, moștenirea imensă a kibbutz-ului dar și un nivel foarte ridicat de complexitate fizică sunt foarte vizibile. În ”Laptele mamei” este acel candelabru elegant, întunericul, multe mișcări minimaliste în secțiunile de grup, muzica are multe sunete de coarde, romantice, este și muzică clasică aici… Starea este mai emoțională, iar întregul spectacol este destul de calm și interior.

În continuarea turnelui actual, Kibbutz Contemporary Dance Company va prezenta ”Laptele mamei” la Paris (France), Tivat (Montenegro), Herzliyah (Israel) și Lodz (Poland).

Trailerul spectacolului Lapele mamei

Foto: Imagine din spectacolul Laptele mamei, coregrafia Rami Be’er, Tristan Carter, dansator al Kibbutz Contemporary Dance Company – sibfest.ro

31
/05
/22

Cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, a XV-a, începe mâine la Pavilionul B2 de la Romexpo: fără restricții sanitare, fără taxe de acces și fără costuri de parcare. Evenimentul va fi deschis oficial miercuri, 1 iunie, la ora 12.00, la scena ARENA, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii, Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România și Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României.

31
/05
/22

Teatrul Național din Timișoara vă invită duminică, 5 iunie 2022, ora 11:00, în Sala 2 a Teatrului Național la un dialog public privind capacitatea societății de a răspunde necesităților copiilor cu nevoi speciale și de a-și asuma responsabilități civice și sociale pentru viitorul lor. Acest dialog public închide Atelierul Viitorul copiilor / Future of the children, proiect cuprins în traseul Vocile orașului, parte din programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

31
/05
/22

Vara începe cu o veste bună – sau, mai degrabă, două! Centrul Ceh vă invită din nou la proiecții de film pe strada Ion Ghica 11. Documentary Mondays și Fiction Tuesdays reîncep pe 6 și 7 iunie, după ce timp de 2 ani s-au desfășurat în format online. Iubitorii de filme cehe și de documentare pot vizita din nou unul dintre cele mai îndrăgite institute culturale din București, unde sunt așteptați cu bere cehă și o atmosferă prietenoasă.

31
/05
/22

Leo Hussain, dirijor-principal invitat al Filarmonicii „George Enescu”, rămâne la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu” , în zilele de  joi  și vineri, 2 și 3 iunie 2022, pentru alte  două concerte cu public, desfășurate de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român.

30
/05
/22

UNATC PRESS, editura Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), participă în perioada 1-5 iunie 2022 pentru prima dată la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Prezența UNATC PRESS de-a lungul celor cinci zile la cunoscutul eveniment dedicat cărții și autorilor de la Romexpo este un exercițiu de conectare la lumea publishingului de carte autohton, dar mai ales o excelentă ocazie de a se adresa în mod nemijlocit cititorilor.

30
/05
/22

Câștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa - Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonică Radio Daneză) este invitat special pe scena Sălii Radio! DMITRI MATVIENKO (născut în Belarus) a fost distins în 2021 cu premiul I și premiul publicului și se va afla vineri, 3 iunie 2022 (de la 19.00) la pupitrul ORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.