Ştiaţi că… într-o zi de 14 iulie s-a stins din viaţă Tudor Arghezi, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori pe care i-a dat vreodată România modernă?
Un articol de Petre Ivan|14 iulie 2014
Tudor Arghezi – pe numele său adevărat, Ion M. Theodorescu – s-a născut la Bucureşti, pe 21 mai 1880. A debutat în presa literară timpuriu, la doar 16 ani, într-o publicaţie condusă de Alexandru Macedonski. A utilizat pentru prima oară pseudonimul de Arghezi în anii 1897-1899, când publică proză şi poezii în Revista Modernă şi Viaţa nouă.
Încă de la început, tănârul scriitor s-a simţit atras de poezia modernistă, cu precădere de simbolism. Macedonski spunea despre el în acei primi ani de creaţie că: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei.”
La 19 ani Arghezi a intrat la mănăstirea Cernica, de unde pleacă patru ani mai târziu. Este ciudat să ni-l imaginăm pe autorul faimoşilor Psalmi ca luând-o serios pe calea călugăriei: să ne amintim versurile psalmilor săi: „Singuri, acum în marea ta poveste,/ Rămân cu tine să mă mai măsor,/ Fără să vreau să ies biruitor./ Vreau să te pipăi şi să urlu: Este!”
Pe 14 iulie 1967, poetul a murit fiind înmormântat alături de Paraschiva, soţia sa, în grădina casei din strada Mărţisor, cu funeralii naţionale.
Tot într-o zi de 14 iulie:
1582: A apărut „Palia de la Orăștie“ – prima traducere românească a vechilor cărți biblice „Geneza“ și „Exodul“, tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi, și diaconul Marian. Este un prețios document lingvistic mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar parțială a Bibliei, demonstra posibilitățile de expresie ale limbii române și capacitatea ei de a fi limbă de cultură.
1789: Căderea Bastiliei a marcat începutul Revoluției franceze.
S-au născut:
1862: Gustav Klimt, pictor austriac (d. 1918)
1897: Marieta Sadova-Sadoveanu, actriță română (d. 1981)
Marieta Sadova-Sadoveanu
1918: Ingmar Bergman, regizor suedez (d. 2007)
1919: Lino Ventura (Angiolino Joseph Pascal Ventura), actor francez de origine italiană (d. 1987)
1922: Mihail Cosma, poet și prozator (d. 1978)
1967: Mădălina Manole, solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română (d. 2010)
1979: Anemona Niculescu, actriţă română
S-au stins din viaţă:
1954: Moisei Gamburd, pictor român (n. 1903)
1954: Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1866)
1967: Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, scriitor și publicist român (n. 1880)
1999: Maria Banuș, poetă (n. 1914)
2010: Mădălina Manole, solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română (n. 1967)
MEMORIA CULTURALĂ –
Foto cu Tudor Arghezi, Ingmar Bergman, Lino Ventura şi Gustav Klimt – wikipedia, cinemagia
