Tudor Giurgiu: ”Totul pornește de la sala de cinema”
https://www.ziarulmetropolis.ro/tudor-giurgiu-totul-porneste-de-la-sala-de-cinema/

INTERVIU Într-un interviu acordat Ziarului Metropolis la Cluj, cu ocazia conferinţei ”Salvaţi Marele Ecran” din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (30 mai-8 iunie), preşedintele TIFF şi regizorul Tudor Giurgiu a explicat de ce trebuie salvate cinematografele din ţară şi cum vrea să facă acest lucru.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 iunie 2014

Ionuț Mareș: Când și cum v-a venit ideea campaniei Salvați Marele Ecran?

Tudor Giurgiu: Ideea îmi tot trecea prin minte de mult timp, dar m-am gândit că, dacă nu pornim ceva acum, cât nu e prea târziu, s-ar putea ca peste câțiva ani să regretăm.

În același timp, mă iritau toată ipocrizia și toate lamentările colegilor mei, ale mele, an de an. Problemele noastre majore la cineaști sunt că producția de filme nu e sprijinită, că nu sunt bani suficienți, că legislația nu e bună, că CNC-ul (Centrul Național al Cinematografiei) merge prost, dar nimeni nu se gândește că totul pornește de la sală.

N-am să-l uit pe Nae Caranfil, care tot timpul spunea: ”Fraților, problema principală e la săli; atât timp cât nu veți avea săli – săli de calitate, dotate și digitalizate -, nu se va schimba nimic”.

Eu nu mai am încredere să stau după ministere și CNC-uri. Trebuie o inițiativă care să pornească de jos, de la oamenii cărora le pasă, iar eu cred că la TIFF există mulți oameni cărora le pasă, și am dovedit-o an de an că vrem să schimbăm ceva.

Am spus să demarăm campania, am lansat și un site, salvatimareleecran.ro, Alex Belc (regizor de filme documentare) lucrează la un film care probabil va apărea anul viitor. Ne-am gândit că e bine ca, pe lângă toate aceste lucruri care sunt cumva de pus în tablou, de pus în ramă – un site pe care să te uiți, un film -, să facem și ceva foarte concret și foarte practic.

Și ne-am gândit că în această campanie, derulată pe mai mulți ani, trebuie să ajungem la primari, trebuie să vorbim cu Ministerul (Culturii), trebuie să convingem mai multe săli, cum au făcut polonezii, să intre într-o rețea, să aplicăm la fonduri europene.

Cred că faza ușor boemă a trecut, iar acum trebuie trecut foarte clar la acțiune, convinse Ministerul Culturii și CNC-ul să schimbe Legea Cinemtografiei, să poată să acorde finanțări, cum au făcut croații, de până la 50-70% pentru modernizarea sălilor. A venit vremea să discutăm lucruri foarte aplicate, concrete și chiar să facem ceva.

Puteți oferi mai multe detalii în legătură cu propunerea de schimbare a Legii Cinematografiei?

Discutăm cu câțiva colegi, producători, regizori și cu Comisia de Cultură de la Senat. Sunt multe propuneri, dar există una care este aproape finalizată, de schimbare a Legii Cinematografiei. Ministrul Kelemen Hunor este de asemenea foarte hotărât să o schimbe.

Sunt două lucruri importante în noua propunere de lege: 1. Să se acorde un sprijin financiar pentru producții de tip ”micro-budget”, pentru oameni care sunt la început și care poate nu vor să primească bani mulți, vor filme făcute cu bani puțini, dar să aibă 50.000-70.000 euro, să poată să facă un film lung, pentru că se poate face

2. CNC-ul să poată să finanțeze și modernizarea sălilor de cinema, lucru care acum nu se întâmplă.

De ce avem nevoie de salvarea cinematografelor de stat?

E o chestiune care ține de nevoia unor comunități locale de a se dezvolta, de a se educa și de a nu fi lăsate izolate. Eu cred că în fiecare oraș cu peste 15.000 sau 20.000 de locuitori e important să ai un cinematograf sau măcar o sală care difuzează filme, pe lângă alte activități, pe lângă teatru, operă.

Dacă ești copil, altfel de dezvolți într-un oraș dacă ai o sală de cinema. Depinde de primari, de cât de mare interes există la primari în a schimba ceva sau nu.

Vă gândiți la o colaborare?

Singura soluție este de a face o rețea, cu autorități locale interesate, care să participe. E mult mai ușor dacă ai o rețea, cum au făcut și polonezii, să poți să faci programe de cinema și filme care să circule. E mult mai simplu să lucrezi împreună decât să lucrezi separat.

Date statistice:

1990 – 130 mil. bilete vândute
2000 – 4,5 mil. bilete vândute
2005 – 2,8 mil. bilete vândute
2010 – 6,8 mil. bilete vândute

Istoric săli cinema:

1948 – 308 unități cinematografice (instalate în cinematografe, cămine culturale, case de cultură sau sedii ale sindicatelor muncitorești)
1970 – 6.278 unități – 559 sunt cinematografe pe bandă normală de 35mm, 5.714 pe bandă de 16mm, instalate în cămine culturale, școli și grădinițe, alături de 5 caravane care se plimbă cu filme prin satele izolate sau fără electricitate
1989 – 630 cinematografe

București: În timpul războiului – 46 de cinematografe.

2014 – 6 săli (de stat) – in afara multiplexurilor

2013 – 25 săli active din rețeaua România Film (6 săli modernizate, dotate cu tehnica digitală)
2013 – 78% din orașele Romaniei nu au sali

România – statul european cu cele mai puține săli/100.000 locuitori (Media Salles Study)

România – un cinema la 315.000 locuitori; Cehia – un cinema la 15.000 locuitori

Cinematografe în funcțiune: 76
Număr ecrane: 264

Locuri: 57.200
Număr cinematografe de artă/Eurimages: 6

 

25
/05
/22

La doar un an de la redeschiderea cinematografelor din țară (post pandemie), lanțul de cinematografe Cineplexx face anunțul primei investiții importante: First Class Cinema – serviciul premium de la Cineplexx Băneasa. Deschisă publicului cinefil din 25 mai, locația VIP reprezintă o reconfirmare a angajamentului pe care compania și l-a luat pentru dezvoltarea industriei naționale și menținerea experienței de cinema în topul preferințelor românilor.

15
/05
/22

TIFF propune la ediţia din acest an un Focus Polonia, care cuprinde o selecție a Festivalului Internațional de Film New Horizons din Wrocław, producții contemporane, filme cult  și o retrospectivă Krzysztof Kieślowski.

12
/05
/22

“Unde este Anne Frank?, în regia israelianului Ari Folman, este o modalitate inedită prin care publicul poate aprofunda istoria dincolo de manualele școlare sau cărțile de istorie, un promotor al memoriei și al cultivării valorilor democratice, un instrument al educației despre Holocaust, despre importanța combaterii discriminării, rasismului și a atitudinilor extremiste”, declară reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în Romania “Elie Wiesel”, în contextul lansării filmului în cinematografele din țară începnd cu 20 mai.

12
/05
/22

În paralel cu cea de-a 15-a ediție a festivalului One World Romania, în luna mai se vor desfășura mai multe evenimente KineDok, inclusiv în cadrul festivalului. Programul promovează filmul documentar în spații neconvenționale din șase țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Georgia și România.