Tulcea: In cetatea Noviodunum s-a descoperit o basilică creştină
https://www.ziarulmetropolis.ro/tulcea-in-cetatea-noviodunum-s-a-descoperit-o-basilica-crestina/

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol. Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, […]

Un articol de |12 octombrie 2012

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol.

Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, vineri că basilica, situată în exteriorul cetăţii Noviodunum şi datată finele secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea este principala descoperire din campania de cercetare din acest an, până în prezent conturându-se doar forma basilicii.

‘Basilica se află pe malul Dunării, într-o zonă inundabilă din nefericire, astfel că s-a păstrat doar temelia care are o formă caracteristică basilicilor creştine. Din vechime pericolul inundării era real, zidul dinspre nord, Dunăre, fiind aproape de două ori mai gros decât cel din sud. Până acum doar s-a conturat forma basilicii. Urmează să vedem fazele de construcţie, cât s-a păstrat din elementele tipice ale unui asemenea monument şi mă gândesc la posibilitatea existenţei unei cripte martirice care de obicei este săpată sub altar, criptă foarte des întâlnită la basilicile din secolele V-VI. Descoperirea unei asemenea cripte ar fi o completare absolut fericită a unei campanii de excepţie’, a afirmat responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, Florin Topoleanu.

Începând de sâmbătă, arheologii din cetate vor încerca să protejeze basilica, pentru ca aceasta să nu fie afectată de creşterea nivelului Dunării şi de gheţurile care ar putea apărea la iarnă pe fluviu, anul viitor cercetările urmând să continue poate şi cu un proiect de restaurare şi conservare a monumentului.

De altfel, anul acesta, şi în oraşul Isaccea, cercetătorii tulceni au făcut o serie de descoperiri în timpul activităţii de supraveghere arheologică a lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de apă şi canalizare.
‘Au fost câteva surprize aşteptate sau nu anul acesta în timpul campaniei de cercetare, ca de exemplu zidul cetăţii turceşti construită de Osman al II-lea în anul 1621 sau conductele vechi de apă din ceramică din secolul al XVII-lea care confirmă existenţa unor edificii importante, dar şi ceramica din secolele XIII-XIV. Aceste descoperiri ne fac să afirmăm că aici este o zonă importantă care poate fi o cheie de boltă în cunoaşterea unor evenimente neclare din perioada romană sau medievală legate de localizarea oraşului, luptele care au avut loc la un moment dat aici, vadul de trecere peste Dunăre. Apreciem, de asemenea, reacţia comunităţii locale care doreşte să realizăm aici un muzeu ce poate deveni o carte de vizită a oraşului şi chiar un punct important pentru dezvoltarea economică a urbei’, a declarat cercetătorul Aurel Stănică.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale organizează, vineri, Ziua Porţilor Deschise la cetatea Noviodunum, vizitatorii putând vedea atât ultimele descoperiri, cât şi expoziţii de pictură realizate de elevii din oraşul Isaccea şi de un artist local.

Construită pe o veche aşezare getică, cetatea romană şi bizantină Noviodunum avea rol militar, strategic şi economic, dezvoltarea acestei aşezări ducând la acordarea statutului de ”municipium” la finele secolului al II-lea. Noviodunum a fost sediul unor detaşamente din legiunile cantonate în Dobrogea şi principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor şi cumanilor, în secolul al XI-lea, dar şi de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.

De amintit este că la Niculiţei, în anii ’70 s-a descoperit o basilică în interiorul căreia au fost descoperite moaştele sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au pătimit la finele secolului al III-lea – începutul secolului al IV-lea, numele altor doi sfinţi ale căror moaşte au fost găsite în acelaşi loc nefiind făcute încă publice. De asemenea, la Murighiol, în apropiere de cetatea Halmyris, au fost descoperite moaştele sfinţilor Epictet şi Astion care au fost martirizaţi în anul 290.

 

Sursa: Agerpres

11
/02
/21

Abonații TNRS – Scena Digitală vizionează gratuit spectacolul „Idiotul”, regia Andriy Zholdak, în luna februarie. Cadoul lunii comemorează 140 de ani de la moartea cunoscutului scriitor rus Feodor M. Dostoievski și este disponibil gratuit posesorilor de abonamente pe platforma TNRS – Scena Digitală, indiferent de forma de abonament aleasă (1 lună, 3 luni, 6 luni sau 12 luni). Spectacolul îl are în distribuție pe Constantin Chiriac, în rolul lui Rogojin, și este disponibil în limba rusă, cu subtitrare în limbile română și engleză.

11
/02
/21

Return to Live Music. No limits, just hope ! jmEvents, organizatorul Festivalului Internațional EUROPAfest anunță mutarea evenimentului din luna mai, când se derula în mod tradițional în perioada 16-24 iulie. “Return to Live Music. No limits, just hope !” este sloganul ales de organizatorii EUROPAfest pentru 2021.

11
/02
/21

Nu tot timpul lucrările de artă stau cuminți, pe pereții muzeelor și în spațiile de expunere special gândite, așteptând publicul avizat să le facă o vizită. Câteodată arta iese în stradă, face gălăgie și trage de mânecă bicicliștii, curierii și trecătorii grăbiți. Cam de acest fel sunt lucrările expuse la micuța galerie neconvențională Celula de artă, din B-dul Carol nr. 53, care a pregătit în luna februarie doua expoziții care întorc privirile.

11
/02
/21

„Les traducteurs” (2019), în regia lui Régis Roinsard, a intrat în cinematografele de la noi din 5 februarie, distribuit de Independența Film. Un lungmetraj captivant, care țese o adevărată enigmă în jurul unui bestseller, fentându-și spectatorul la fiecare pas.

10
/02
/21

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” anunță premiera spectacolului VÂNZĂTORII AMBULANȚI, de Murray Schisgal, regizat de Ciprian Brașoveanu. Spectacolul, produs în perioada decembrie 2020 – februarie 2021, va avea premiera pe 13 și 14 februarie 2021, sâmbătă și duminică, la ora 19:00, în Sala Mare a Dramaticului. Toate biletele au fost epuizate în câteva ore de la punerea lor în vânzare.

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Luni, 8 februarie, de la ora 18:00, pe pagina de Facebook a Festivalului Internațional Film O'Clock a putut fi urmărită conferința de presă care a anunțat selecția oficială de scurtmetraje din competiția festivalului. Cele 15 titluri au fost prezentate de Mirona Radu, fondator și director de festival, delegat pentru România, Ioanna Kryona, delegat pentru Grecia, Andrew Mohsen, delegat pentru Egipt și au fost urmate de o discuție cu criticul de film Cristi Mărculescu.

10
/02
/21

Pe 9 februarie 2021, Programul Național Cantus Mundi România a lansat proiectul digital „Școala de mediu Cantus Mundi”, alături de Teodora Iacob - jurnalist, activist de mediu și fondatorul Asociației „Nature Talks”. Proiectul este dedicat comunității active de peste 60.000 de copii și tineri a Cantus Mundi, dar va fi accesibil tuturor celor interesați să se acomodeze cu informații generice despre mediu și ecologie.

10
/02
/21

Cea de-a șasea ediție a Festivalului MOZART se încheie sâmbătă, 13 februarie 2021, de la ora 18.30, cu binecunoscuta operă bufă „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.