Tulcea: In cetatea Noviodunum s-a descoperit o basilică creştină
https://www.ziarulmetropolis.ro/tulcea-in-cetatea-noviodunum-s-a-descoperit-o-basilica-crestina/

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol. Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, […]

Un articol de |12 octombrie 2012

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol.

Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, vineri că basilica, situată în exteriorul cetăţii Noviodunum şi datată finele secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea este principala descoperire din campania de cercetare din acest an, până în prezent conturându-se doar forma basilicii.

‘Basilica se află pe malul Dunării, într-o zonă inundabilă din nefericire, astfel că s-a păstrat doar temelia care are o formă caracteristică basilicilor creştine. Din vechime pericolul inundării era real, zidul dinspre nord, Dunăre, fiind aproape de două ori mai gros decât cel din sud. Până acum doar s-a conturat forma basilicii. Urmează să vedem fazele de construcţie, cât s-a păstrat din elementele tipice ale unui asemenea monument şi mă gândesc la posibilitatea existenţei unei cripte martirice care de obicei este săpată sub altar, criptă foarte des întâlnită la basilicile din secolele V-VI. Descoperirea unei asemenea cripte ar fi o completare absolut fericită a unei campanii de excepţie’, a afirmat responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, Florin Topoleanu.

Începând de sâmbătă, arheologii din cetate vor încerca să protejeze basilica, pentru ca aceasta să nu fie afectată de creşterea nivelului Dunării şi de gheţurile care ar putea apărea la iarnă pe fluviu, anul viitor cercetările urmând să continue poate şi cu un proiect de restaurare şi conservare a monumentului.

De altfel, anul acesta, şi în oraşul Isaccea, cercetătorii tulceni au făcut o serie de descoperiri în timpul activităţii de supraveghere arheologică a lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de apă şi canalizare.
‘Au fost câteva surprize aşteptate sau nu anul acesta în timpul campaniei de cercetare, ca de exemplu zidul cetăţii turceşti construită de Osman al II-lea în anul 1621 sau conductele vechi de apă din ceramică din secolul al XVII-lea care confirmă existenţa unor edificii importante, dar şi ceramica din secolele XIII-XIV. Aceste descoperiri ne fac să afirmăm că aici este o zonă importantă care poate fi o cheie de boltă în cunoaşterea unor evenimente neclare din perioada romană sau medievală legate de localizarea oraşului, luptele care au avut loc la un moment dat aici, vadul de trecere peste Dunăre. Apreciem, de asemenea, reacţia comunităţii locale care doreşte să realizăm aici un muzeu ce poate deveni o carte de vizită a oraşului şi chiar un punct important pentru dezvoltarea economică a urbei’, a declarat cercetătorul Aurel Stănică.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale organizează, vineri, Ziua Porţilor Deschise la cetatea Noviodunum, vizitatorii putând vedea atât ultimele descoperiri, cât şi expoziţii de pictură realizate de elevii din oraşul Isaccea şi de un artist local.

Construită pe o veche aşezare getică, cetatea romană şi bizantină Noviodunum avea rol militar, strategic şi economic, dezvoltarea acestei aşezări ducând la acordarea statutului de ”municipium” la finele secolului al II-lea. Noviodunum a fost sediul unor detaşamente din legiunile cantonate în Dobrogea şi principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor şi cumanilor, în secolul al XI-lea, dar şi de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.

De amintit este că la Niculiţei, în anii ’70 s-a descoperit o basilică în interiorul căreia au fost descoperite moaştele sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au pătimit la finele secolului al III-lea – începutul secolului al IV-lea, numele altor doi sfinţi ale căror moaşte au fost găsite în acelaşi loc nefiind făcute încă publice. De asemenea, la Murighiol, în apropiere de cetatea Halmyris, au fost descoperite moaştele sfinţilor Epictet şi Astion care au fost martirizaţi în anul 290.

 

Sursa: Agerpres

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

11
/01
/24

„Corespondențe” de la Teatrul Metropolis este o producție româno-franceză, cu dublă cetățenie, și o demonstrație mamut a teatrului ca etapă de lucru, ca limbaj universal și ca conglomerat de întâlniri.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

09
/01
/24

CARTEA DE CINEMA Neaşteptată apariţie acest “Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema”, pe care criticul de film Andrei Gorzo şi criticul literar Mihai Iovănel - prieteni şi colegi de generaţie şi de idei - l-au scos la finalul lui 2023 la Editura Polirom.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.

09
/01
/24

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un concert extraordinar inspirat din folclorul românesc, susținut de Corina Sîrghi, ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2024, începând cu ora 19.00, la Sala Mare, ARCUB.