Turismul în fostele lagăre de concentrare. „Austerlitz” din 10 noiembrie în cinematografe
https://www.ziarulmetropolis.ro/turismul-in-fostele-lagare-de-concentrare-austerlitz-din-10-noiembrie-in-cinematografe/

Titlul filmului misterios, provocator şi deranjant al lui Serghei Loznitsa este, după spusele regizorului, inspirat de romanul lui WG Sebald din 2001, în care un personaj numit Austerlitz, după ce creşte în Marea Britanie ca refugiat, vede un film de propagandă nazist despre tabăra Theresienstadt şi are impresia că o recunoaşte pe mama sa în acest film.

Un articol de Petre Ivan|14 noiembrie 2017

Aceasta este o carte despre anularea istoriei create de memoriile oficiale. Desigur, are un al sens: titlul poate fi confundat în prima fracțiune de secundă cu „Auschwitz”.

Este un trompe l’oeil lingvistic. Ororile secolului al XX-lea se retrag în mormântul prăfuit al istoriei, alăturându-se bătăliilor secolului al XIX-lea: Auschwitz este un cuvânt, care într-o bună zi poate avea o încărcătură electrică atât de mică precum Austerlitz.

Există în Europa locuri care rezistă ca suveniruri dureroase ale fabricilor unde oamenii erau tranformați în cenusă. Aceste locuri sunt acum memoriale deschise publicului și vizitate de mii de turiști în fiecare an. Documentarul îi urmărește pe vizitatorii unui astfel de loc ridicat pe teritoriul unui fost lagăr de concentrare. De ce vin ei aici? Ce caută?

Ca de obicei, întregul film începe de la un moment straniu din viața mea: se întâmpla să mă aflu într-un astfel de loc – un alt lagăr, Buchenwald – și am rămas cu o impresie atât de puternică în urma vizitei mele. Am început să mă întreb: „Ce fac aici? Cum este posibil ca în urmă cu 70 de ani să fi existat cadavre peste tot în acest loc? Cum pot să stau și să privesc un crematoriu? Ce vreau să văd acolo?” Acest tip de întrebări m-au determinat să mă apuc de documentarul „Austerlitz”. Mă uitam în jur la oameni și vedeam numai fețele ignorante ale turiștilor. E ciudat. Nu cred ca un asemenea loc ar trebui să fie un loc turistic. – Sergei Loznitsa

După debutul său din cadrul Venice Film Festival, „Austerlitz” și-a continuat traseul pe la numeroase festivaluri de film, remarcându-se printr-un câștig și două nominalizări la Traverse City Film Festival, respectiv Indiewire Critics’ Poll și Cartagena Film Festival.

Dar, în cele din urmă, filmul „Austelitz” este, probabil, mai presus de toate o meditație bântuitoare, în care istoria fizică a lagărelor se luptă cu uitarea. Într-o secvență a filmului, fiecare vizitator își face un selfie cu semnul „Arbeit Macht Frei” de pe poarta de la intrarea în lagăr.

„Austerlitzva fi distribuit în cinematografele din România din 24 noiembrie, de Transilvania Film.

Foto: Austerlitz – facebook

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.

21
/04
/21

CRONICĂ DE FILM Ar fi nedrept să nu i se recunoască regizoarei Chloé Zhao meritul pentru generozitatea faţă de marginali din spatele celui de-al treilea film al ei, „Nomadland” (2020), câştigător al Leului de Aur la Festivalul de la Veneţia şi favorit la Premiile Oscar.