Un erudit pătimaș: Eugen Lozovan
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-erudit-patimas-eugen-lozovan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Erudiţia e definită în enciclopedii drept „cunoaştere aprofundată într-un domeniu oarecare”. Ea se aplică cu asupra de măsură unui emigrant român în Occident în anii ʹ50 şi totodată ridică o întrebare: erudiţia te face mai înţelegător, mai tolerant, mai înţelept ori te înverşunează, te crispează, te înrăieşte – tot peste măsură?

Un articol de Georgeta Filitti|6 Februarie 2018

Eugen Lozovan (1929-1997), lingvist, poet, traducător și jurnalist, folosește în 1950 oportunitatea unei călătorii la Viena și rămâne acolo. Are un parcurs de instruire exemplar: studii de lingvistică și italiană la Sorbona și Strasbourg, când acumulează un bagaj impresionant despre dialectele meridionale, cu referire specială la cel sard, comparate cu limba română; apoi de arheologie, etruscologie, epigrafie latină, slavistică, dialectologie, onomastică.

A recunoscut public ce mult datora profesorilor români aflați în Europa apuseană, N. I. Herescu, Basil Munteanu, Sever Pop și Dumitru Găzdaru („adevărată succesiune apostolică a universității românești”). A intrat rapid în rândul lor ca profesor la Universitatea din Copenhaga. Conferințele ținute în instituții prestigioase (din La Plata, Bahia Blanca, Rosario, Buenos Aires, Harvard, Cambridge, Massachusets) îi sporesc notorietatea. La fel studiile publicate în reviste de specialitate.

Tema obsesivă rămâne limba română. Iată câteva titluri: Atlas lingvistic al limbii române „moldovenești” (1954), Expatriere și bilingvism (1955), Lexicologie românească (1959), Limbă și ambianță. Probleme stilistice ale limbii române în afara frontierelor, O ficțiune a lingvisticii sovietice: limba moldovenească, Toponimie română în hărțile și portulanele italiene, Dacia alexandrină, Numele etnic al dacilor. Unele din aceste studii s-au publicat în 1998, la București, sub titlul Dacia sacra.

Să adăugăm studiile consacrate lui Ovidiu (Ovidiu și bilingvismul, Realități pontice și necesități literare la Ovidiu ș.a.) ca și cele privind raporturile slavo române (Marginalia romano slavica, Contacte slavo române în secolele X-XII. Apoi Vikingii și valahii în Evul Mediu; Relații culturale româno-scandinave în secolul XIX; Doina și saga. Paralele epice româno-scandinave; Un doctor danez în Moldova: Hans Andersen Skovgaard, 1600-1656. Roma, Dacia și Scandinavia la Eminescu, adunate apoi toate sub titlul generic Scando-romanica).

Prețioase rămân și analizele legate de opera lui B.P. Hajdeu (Ereditatea lui B.P. Hajdeu, Hajdeu, gânditorul politic. B.P. Hajdeu și zeii nordici) și D. Cantemir (D. Cantemir, panegirist al lui Petru cel Mare, Un faliment diplomatic, alianța lui D. Cantemir cu Petru cel Mare, 1711, D. Cantemir înaintea iluminismului, D. Cantemir francmason?). În fine, cercetări de genealogie: Strămoșii Romanovi ai regelui Mihai, Regina Elisabeta a României, strănepoata lui Dimitrie Cantemir, Boieri și voievozi moldoveni în aristocrația europeană etc.

Preocupărilor atât de rafinate le adaugă E.L. și articole de polemică înfierbântată, găzduite de foaia Stindardul (München). I. L. Caragiale este „pata unsuroasă de halva, duhnetul de mastică și tejghea, sudalma suburbană, orizontul nedepășit al grataragiilor și pațachinelor, vulgaritatea papugiilor și semidocților… felul în care a înțeles Caragiale să facă satiră este nu numai o ofensă adusă simț ci însăși tradiției românești”. Vintilă Horia, „complexul rusnacoid”. Mircea Eliade, „salariul dezertării”, „enciclopeliadism”, „lichelism și desinformare”. Emil Cioran, „Pe culmile descreierării”, Eugen Ionescu, „agitator peremist”. Și exemplele pot continua.

Cu aceiași exaltare și-a mărturisit crezul legionar, regretând doar faptul că, prea tânăr fiind, n-a putu participa efectiv la „acest seism spiritual prin care a trecut neamul românesc în secolul XX”.

Există o măsură în toate cele. Când o ignori, riști ca lumea, grăbită, să nu te mai ia în seamă de fel.

Foto: Exilul.blogspot.ro



06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securității; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franța.

01
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Istoria noastră e destul de plină de lucruri întunecate. Printre ele, sistemul concentraționar – unul dintre cele mai cumplite din lagărul socialist. Fără a căuta explicații de ce a fost așa, numeroasele mărturii publicate după revoluție dau măsura acestei cumplite experiențe îndurate de zeci de mii de români. Ele nu pot fi clasificate, nici stabili o ordine a valorii, a interesului lor. Fiecare trăire îngrozitoare de acest fel rămâne unică.

31
/08
/17

Se împlinesc, iată, 20 de ani de când Diana, prințesa de Wales, murea în urma unui controversat accident de mașină petrecut în Tunelul Alma din Paris, la primele ore ale zilei de 31 august 1997. Rândurile care urmează surprind tragedia acelei zile, dar și fragmente emoționante din viața celei mai iubite prințese din câte au existat.

31
/08
/17

În urmă cu 20 ani, pe 31 august, Prinţesa Diana își pierdea viața. Cea mai iubită prințesă britanică a murit la 36 de ani, într-un accident de mașină produs în pasajul de sub podul Alma, din Paris. Se afla în mașină cu prietenul ei, Dodi Al-Fayed, și cu șoferul, care au decedat și ei. Echipajele de salvare au ajuns în câteva minute, dar a fost nevoie de mai bine de o oră să taie carcasa mașinii ca să o scoată dintre fiarele contorsionate și să o transporte la spital.

20
/08
/17

MEMORIA CULTURALĂ Ultimul interviu, ultimul rol în teatru și în film, ultimul Revelion, ultima amintire cu Toma Caragiu, actorul care s-a născut în 21 august 1925 și a murit în plină glorie la cutremurul din 4 martie 1977.

08
/08
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cel care se apropie astăzi de opera și mai ales de exegeza ce i-a fost consacrată în țară și străinătate ziaristului, memorialistului, și nu în ultim rând istoricului Pamfil Șeicaru (1894-1980), rămâne uimit de patima ce răzbate atât din unele pagini ale acestuia cât și din cele ale comentatorilor săi.

Page 5 of 28« First...34567...1020...Last »