Un nou an, alte provocări… lingvistice
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-nou-an-alte-provocari-lingvistice/

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveţi parte de cât mai multe motive să vă bucuraţi şi să vă simţiţi împliniţi. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

Un articol de Cristina Drăgulin|15 Ianuarie 2015

În acest prim articol de la rubrica „Dans printre cuvinte” din acest an, doresc să reiterez, pentru început, scopurile acesteia. Am pornit la drum „dansând printre cuvinte” având ca obiective punerea în discuție a greșelilor de limbă română de care mă „lovesc” des și explorarea sensurilor unor termeni sau expresii pe care noi toți le folosim. Așadar, departe de a dori să fie „lecții de limbă română”, vreau să abordați articolele de la rubrica „Dans printre cuvinte” ca provocări de a explora împreună cu mine ce greșim și ce am putea îmbunătăți în ceea ce scriem și vorbim.

Acestea fiind precizate, o să aduc acum în discuție o problemă cu care mă „confrunt” des în mediul on-line, mai exact în mesajele lăsate de cei care scriu comentarii pe diferite site-uri. Prima observație este, desigur, lipsa diacriticelor, fapt despre care am discutat în articolul „Sa renuntam la diacritice?!”.

Dar, din ce în ce mai des, observ lipsa spațiilor dintre virgule, puncte, semnele exclamării și întrebării etc. și cuvintele aflate înaintea sau după semnele respective de punctuație. Desigur, de multe ori sunt puse în locuri unde n-ar trebui să fie (vom mai discuta despre această problemă, ca și despre cea a lipsei semnelor de punctuație). De asemenea, o altă greșeală pe care o văd adesea este începerea propozițiilor cu litere mici. În plus, uneori, textele conțin prescurtări de cuvinte care mă pun în dificultate, căci pot însemna multe lucruri acele litere, deci mai mult ghicesc ce sens au.

Așadar, mesajele arată de multe ori cam așa:

„vreau sa spun ca,dincolo de prob. ment….sunt intrigata de ceea ce se spune despre X.de ce sa int. asta din gestul sau?de ce sa nu ne gand. la altceva?”

Vi se pare „ceva de trecut ușor cu vederea” sau ar trebui tras un semnal de alarmă în privința acestor greșeli?



14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

Page 2 of 3123